Marțial -ă
Definitie, sens si explicatie
1Marțial2, -ă adjectiv (despre substante) care contine fier; referitor la fier. o carenta -a = insuficienta alimentara de fier, care cauzeaza anemie; terapeutica -a = tratament al anemiilor cu fier. (< franceza martial)
2Marțial1, -ă adjectiv
1. ostasesc, militar; de razboi. ♢ impunator, solemn, grav.
2. arte ĕ = discipline sportive de atac si aparare, de origine japoneza (karate, aikido, judo, kendo), bazate pe un fond moral provenind de la samurai.
3. lege -a = lege care autorizeaza interventia fortei armatei in caz de tulburari interne. o curte -a = tribunal militar in timp de razboi sau de stare exceptionala, care judeca dupa legi militare. (< franceza martial, limba italiana marziale)
1. ostasesc, militar; de razboi. ♢ impunator, solemn, grav.
2. arte ĕ = discipline sportive de atac si aparare, de origine japoneza (karate, aikido, judo, kendo), bazate pe un fond moral provenind de la samurai.
3. lege -a = lege care autorizeaza interventia fortei armatei in caz de tulburari interne. o curte -a = tribunal militar in timp de razboi sau de stare exceptionala, care judeca dupa legi militare. (< franceza martial, limba italiana marziale)
3Marțial, -ă, martiali, -e, adjectiv
1. (Livresc), Solemn si grav; impunator.
2. Ostasesc, militar; de razboi. ♢ Curte martiala = tribunal militar instituit in timp de razboi, de mobilizare sau in timpul unei stari exceptionale.
Lege martiala = lege care autorizeaza in unele state folosirea fortei armate pentru represiune interna. [Pronuntat: -ti-al] – Din franceza Martial, limba italiana Marziale.
1. (Livresc), Solemn si grav; impunator.
2. Ostasesc, militar; de razboi. ♢ Curte martiala = tribunal militar instituit in timp de razboi, de mobilizare sau in timpul unei stari exceptionale.
Lege martiala = lege care autorizeaza in unele state folosirea fortei armate pentru represiune interna. [Pronuntat: -ti-al] – Din franceza Martial, limba italiana Marziale.
4Marțial adjectiv verifica cuvantul: cazon, grav, militar, milita-resc, militaros, ostasesc, razboinic, serios, soldatesc, solemn.
5Martial adjectiv m. (silabe -ti-al), plural martiali; f. singular martiala, plural martiale
6Marțial -a (-i, -e) 1) Care tine de razboi; propriu razboaielor; razboinic. ♢ Curte -a tribunal militar care functioneaza in timp de razboi. 2) Care manifesta deprinderi militare. Lupte martiale. 3) Care denota solemnitate si gravitate; solemn si grav. Voce -a.
Alura -a. [Silabe -ti-al] /<fr. martial, limba italiana marziale
Alura -a. [Silabe -ti-al] /<fr. martial, limba italiana marziale
7Marțial1, -ă adjectiv De razboi, in legatura cu razboiul sau cu militaria; razboinic. ♢ Curte martiala = tribunal militar in timp de razboi sau de stare exceptionala, care judeca dupa legi militare. ♦ Impunator, solemn, grav. [Pronume -ti-al. / < franceza martial, limba italiana marziale, conform Mars – zeul razboiului, la romani].
8Marțial2, -ă adjectiv (Chim., cuvant invechit) Care contine fier. ♦ Care se refera la fier. ♢ (Medical) Carenta martiala = insuficienta alimentara de fier, care cauzeaza anemie. [Pronume -ti-al. / < franceza martial].