Mezin -ă
Definitie, sens si explicatie
1Mezin, -ă, mezini, -e, adjectiv , substantiv masculin si feminin:
1. (Fratele) cel mai tanar dintre mai multi frati, considerat in raport cu acestia.
2. (Popular) (Fratele) al doilea dintre mai multi frati, considerat in raport cu acestia; (frate) mijlociu. – Din limba slava (veche) Mĕzinŭ.
1. (Fratele) cel mai tanar dintre mai multi frati, considerat in raport cu acestia.
2. (Popular) (Fratele) al doilea dintre mai multi frati, considerat in raport cu acestia; (frate) mijlociu. – Din limba slava (veche) Mĕzinŭ.
2Mezin adjectiv , substantiv verifica cuvantul: mijlociu.
3Mezin s., adjectiv
1. substantiv (mai ales art.) praslea (art.), (Oltenia) urmatic, (Oltenia si Transilvania) zaparstea (art.). (-ul familiei.)
2. adjectiv mic. (Fratele -.)
1. substantiv (mai ales art.) praslea (art.), (Oltenia) urmatic, (Oltenia si Transilvania) zaparstea (art.). (-ul familiei.)
2. adjectiv mic. (Fratele -.)
4Mezin adjectiv m., substantiv masculin, plural mezini; f. singular mezina, plural mezine
5Mezin -a (-i, -e) si substantival 1) (despre copii) Care s-a nascut ultimul in familie; cel mai tanar in raport cu ceilalti copii; mic. 2) pop. (despre frati) Care este nascut al doilea in raport cu ceilalti frati; de mijloc. /<sl. mĕzinu
6Mezin (mezini), substantiv masculin – Fiul cel mai mic.
Sl. mĕzinŭ (Candrea, Ii, 194; Tiktin; Berneker, Ii, 55; Conev 59).
Derivat din limba latina medianus (Puscariu 1065) e improbabila.
Sl. mĕzinŭ (Candrea, Ii, 194; Tiktin; Berneker, Ii, 55; Conev 59).
Derivat din limba latina medianus (Puscariu 1065) e improbabila.