Moacă
Definitie, sens si explicatie
1Moacă, moace, substantiv feminin
1. (Familiar) Cap.
2. Epitet dat unei persoane incete, lenese.
1. (Familiar) Cap.
2. Epitet dat unei persoane incete, lenese.
2Moacă, moace, substantiv feminin
1. Bata ciobaneasca, ciomag.
2. (Iht., Olt.) Zglavoaca.
3. (Argou) Falca; p. e x t.
Cap, figura.
4. (În forma moache) Femeie proasta, lipsita de vioiciune, inceata la lucru. – Varianta: Moache substantiv feminin
1. Bata ciobaneasca, ciomag.
2. (Iht., Olt.) Zglavoaca.
3. (Argou) Falca; p. e x t.
Cap, figura.
4. (În forma moache) Femeie proasta, lipsita de vioiciune, inceata la lucru. – Varianta: Moache substantiv feminin
3Moacă, moace, substantiv feminin
1. (Popular) Bata lunga si groasa cu maciulie la un capat; maciuca.
2. (Argou) Cap; figura. ♢ Expresie (Familiar) A o lua la moaca = a primi o bataie zdravana.
3. (Familiar) Persoana (mai ales femeie) bleaga, inceata, lenesa.
4. (Iht.; reg.) Zglavoaca. [Varianta: Moc substantiv masculin] – Etimologie necunoscuta
1. (Popular) Bata lunga si groasa cu maciulie la un capat; maciuca.
2. (Argou) Cap; figura. ♢ Expresie (Familiar) A o lua la moaca = a primi o bataie zdravana.
3. (Familiar) Persoana (mai ales femeie) bleaga, inceata, lenesa.
4. (Iht.; reg.) Zglavoaca. [Varianta: Moc substantiv masculin] – Etimologie necunoscuta
4Moacă substantiv verifica cuvantul: bata, cap, ciomag, maciuca, mormoloc, zglavoaca.
5Moaca substantiv feminin, g.-d, art. moacei; plural moace
6Moacă -ce f. 1) pop.
Bata ciobaneasca. 2) Bat mare, gros si noduros, avand o maciulie la un capat; bata; ciomag; ghioaga; maciuca. 3) popular Ansamblu de trasaturi specifice fetei; chip; figura; cap. 4) fam.
Persoana (mai ales de sex feminin) proasta, fara vioiciune si inceata la lucru. /Origine necunoscuta
Bata ciobaneasca. 2) Bat mare, gros si noduros, avand o maciulie la un capat; bata; ciomag; ghioaga; maciuca. 3) popular Ansamblu de trasaturi specifice fetei; chip; figura; cap. 4) fam.
Persoana (mai ales de sex feminin) proasta, fara vioiciune si inceata la lucru. /Origine necunoscuta
7Moaca (moace), substantiv feminin –
1. Maciuca, ghioaga. –
2. Capatina, devla. –
3. Cap de dovleac, persoana ignoranta. –
4. Domnisoara, tinerica. –
5. Zglavoaca. –
6. Mormoloc. –
7. Barbun (Cottus gobio).
Creatie expresiva, pornind de la *moc, forma neastestata, care indica ideea de „obiect rotund”, conform coc (Iordan, Dift., 208; Philippide, Principii, 61; Iordan, Bf, Iv, 183).
Legatura care s-a incercat sa se stabileasca cu limba sarba:, cr. muk „tacere” (Loewe 71) nu pare posibila. – Derivat moche, substantiv feminin (toanta, proasta); moachita, substantiv feminin (proasta, neroada); mochiu, substantiv masculin (prost, imbecil); macau, substantiv neutru (Bucovina, Mold., ghioaga); mocan, substantiv masculin (topirlan, nating; om de munte ardelean, cioban din Transilvania), cu sufix -an (der. din mag. mokany „taran”, propusa de Cihac, Ii, 516, nu e posibila); mocanca, substantiv feminin (taranca din Transilvania, transilvaneanca); mocancuta, substantiv feminin (un dans popular; Arg., hirtie de 500 lei), la care ultimul sens se explica prin efigia acelei emisiuni; mocanesc, adjectiv (rustic; pastoral); mocanos, adjectiv (nerod, natarau); mocirtan, substantiv masculin (nerod); mocofan, substantiv masculin (nerod); mogirlan, substantiv masculin (badaran, necioplit); modirlan, substantiv masculin (nerod); mocirta (var. mogirla), substantiv feminin (nerod); mogirdan (var. mogildan, mogidau), substantiv masculin (badaran, nerod; mascarici); moginda, mogirda, mogildeata, mogirdeata, Trans. mohoanda, mohindeata, mohondeata, Mold. magaiata, mogoiata), substantiv feminin (pocitanie, necioplit); moglan, substantiv masculin (taran); modoran (var. modoroi), substantiv masculin (Mold., Trans., taran); mohoanda, substantiv feminin (Trans., toanta, proasta); modilca, substantiv feminin (tumoare, gilca); modilcos, adjectiv (cu umflaturi).
Pentru unele din aceste cuvinte s-au cautat etimologii straine.
Modirlan a fost pus in legatura cu limba sarba: mučurli (Cihac, Ii, 201); modoran cu limba tiganeasca: (Graur 173); modoroi cu mag. mogor(va) „morocanos” (Cihac, Ii, 516) sau cu modur (Candrea); si modilca ar fi in loc de *mogilca, din rut. mogilka „gorgan” (Cihac, Ii, 204; Bogrea, Dacor., Iv, 834). – Conform: mocai.
1. Maciuca, ghioaga. –
2. Capatina, devla. –
3. Cap de dovleac, persoana ignoranta. –
4. Domnisoara, tinerica. –
5. Zglavoaca. –
6. Mormoloc. –
7. Barbun (Cottus gobio).
Creatie expresiva, pornind de la *moc, forma neastestata, care indica ideea de „obiect rotund”, conform coc (Iordan, Dift., 208; Philippide, Principii, 61; Iordan, Bf, Iv, 183).
Legatura care s-a incercat sa se stabileasca cu limba sarba:, cr. muk „tacere” (Loewe 71) nu pare posibila. – Derivat moche, substantiv feminin (toanta, proasta); moachita, substantiv feminin (proasta, neroada); mochiu, substantiv masculin (prost, imbecil); macau, substantiv neutru (Bucovina, Mold., ghioaga); mocan, substantiv masculin (topirlan, nating; om de munte ardelean, cioban din Transilvania), cu sufix -an (der. din mag. mokany „taran”, propusa de Cihac, Ii, 516, nu e posibila); mocanca, substantiv feminin (taranca din Transilvania, transilvaneanca); mocancuta, substantiv feminin (un dans popular; Arg., hirtie de 500 lei), la care ultimul sens se explica prin efigia acelei emisiuni; mocanesc, adjectiv (rustic; pastoral); mocanos, adjectiv (nerod, natarau); mocirtan, substantiv masculin (nerod); mocofan, substantiv masculin (nerod); mogirlan, substantiv masculin (badaran, necioplit); modirlan, substantiv masculin (nerod); mocirta (var. mogirla), substantiv feminin (nerod); mogirdan (var. mogildan, mogidau), substantiv masculin (badaran, nerod; mascarici); moginda, mogirda, mogildeata, mogirdeata, Trans. mohoanda, mohindeata, mohondeata, Mold. magaiata, mogoiata), substantiv feminin (pocitanie, necioplit); moglan, substantiv masculin (taran); modoran (var. modoroi), substantiv masculin (Mold., Trans., taran); mohoanda, substantiv feminin (Trans., toanta, proasta); modilca, substantiv feminin (tumoare, gilca); modilcos, adjectiv (cu umflaturi).
Pentru unele din aceste cuvinte s-au cautat etimologii straine.
Modirlan a fost pus in legatura cu limba sarba: mučurli (Cihac, Ii, 201); modoran cu limba tiganeasca: (Graur 173); modoroi cu mag. mogor(va) „morocanos” (Cihac, Ii, 516) sau cu modur (Candrea); si modilca ar fi in loc de *mogilca, din rut. mogilka „gorgan” (Cihac, Ii, 204; Bogrea, Dacor., Iv, 834). – Conform: mocai.