Mănușă
Definitie, sens si explicatie
1Mănusă, manusi, substantiv feminin
1. Obiect de imbracaminte confectionat din lana, tricot, piele, cauciuc etcetera, care acopera mainile, protejandu-le. ♢ Expresie A umbla (sau a se purta) cu manusi (cu cineva) = a avea o purtare plina de menajamente, de politete, de ingaduinta (fata de cineva).
A arunca (cuiva) manusa = a provoca (pe cineva) la duel; p.gener. a provoca (pe cineva).
A ridica manusa = a primi provocarea (cuiva) la duel; p.gener. a primi provocarea (cuiva).
2. (Popular) Manunchi (1).
3. (Reg.; si ca termen tehnic in arheologie) Toarta (la oale, vase, cani). ♦ P.gener.
Parte a unui obiect care serveste pentru a prinde, a apuca, a strange. [Varianta: Manusa substantiv feminin] – Mana + sufix -usa.
1. Obiect de imbracaminte confectionat din lana, tricot, piele, cauciuc etcetera, care acopera mainile, protejandu-le. ♢ Expresie A umbla (sau a se purta) cu manusi (cu cineva) = a avea o purtare plina de menajamente, de politete, de ingaduinta (fata de cineva).
A arunca (cuiva) manusa = a provoca (pe cineva) la duel; p.gener. a provoca (pe cineva).
A ridica manusa = a primi provocarea (cuiva) la duel; p.gener. a primi provocarea (cuiva).
2. (Popular) Manunchi (1).
3. (Reg.; si ca termen tehnic in arheologie) Toarta (la oale, vase, cani). ♦ P.gener.
Parte a unui obiect care serveste pentru a prinde, a apuca, a strange. [Varianta: Manusa substantiv feminin] – Mana + sufix -usa.
2Mănusă substantiv verifica cuvantul: coarba, cocarla, fofeaza, leuca, manunchi, masea, maner, schimbatoare.
3Mănusă substantiv
1. verifica cuvantul: toarta, (regional) baier. (- a unui vas.) *
2. (invechit) branca. (Vechiul instrument de tortura numit -.)
3. verifica cuvantul: bata.
4. (Tehn.) (regional) cotoi, mana, stalpusor. (- la caruta.)
5. (Tehnica) (regional) mana, picior, popic, tepusa. (- la sanie.)
1. verifica cuvantul: toarta, (regional) baier. (- a unui vas.) *
2. (invechit) branca. (Vechiul instrument de tortura numit -.)
3. verifica cuvantul: bata.
4. (Tehn.) (regional) cotoi, mana, stalpusor. (- la caruta.)
5. (Tehnica) (regional) mana, picior, popic, tepusa. (- la sanie.)
4Manusa substantiv feminin, art. manusa, g.-d. art. manusii; plural manusi
5Mănusă -i f. 1) Obiect confectionat din lana, din piele, care se imbraca pe mana, acoperind-o pana la incheietura (in scop protector). - cu degete. - de mireasa. ♢ A arunca cuiva -a a) a chema la duel pe cineva; b) a provoca pe cineva. A ridica cuiva -a a) a primi chemarea cuiva la duel; b) a primi provocarea cuiva. A umbla (sau A se purta) Cu -i cu cineva a avea o atitudine binevoitoare si politicoasa fata de cineva. 2) rar Parte a unui obiect (vas, instrument, usa etcetera) de care acesta este apucat pentru a putea fi manipulat; maner. 3) rar Cantitate de plante cu tulpina subtire care poate fi cuprinsa cu mana; manunchi. [G.-d. Manusii] /mana + sufix -usa
6Manusa (manusi), substantiv feminin –
1. Îmbracaminte pentru miini. –
2. Toarta, miner. –
3. Coada de unealta. –
4. Clanta, ivar. –
5. Snop, manunchi de cinepa. –
6. Fiare (pentru detinuti). – Varianta minuse.
De la mina, cu sufix dim. -us; sing. s-a reconstituit dupa plural manusi. – Derivat manusar, substantiv masculin (fabricant, negustor de manusi); manusat (var. inmanusat), adjectiv (cu manusi); manuserie, substantiv feminin (fabrica, magazin de manusi); inmanusa, verb (a pune, a purta manusi).
1. Îmbracaminte pentru miini. –
2. Toarta, miner. –
3. Coada de unealta. –
4. Clanta, ivar. –
5. Snop, manunchi de cinepa. –
6. Fiare (pentru detinuti). – Varianta minuse.
De la mina, cu sufix dim. -us; sing. s-a reconstituit dupa plural manusi. – Derivat manusar, substantiv masculin (fabricant, negustor de manusi); manusat (var. inmanusat), adjectiv (cu manusi); manuserie, substantiv feminin (fabrica, magazin de manusi); inmanusa, verb (a pune, a purta manusi).