Măsura
Definitie, sens si explicatie
1Măsura, masor, verb I. I. Tranzitiv
1. A determina cu instrumente sau cu aparate de masura, etaloane etcetera, valoarea unei marimi (lungime, masa, greutate, tensiune electrica etcetera); a lua masura; spec. a cantari. ♦ (Rar) A aplica pedepse, lovituri etcetera ♢ Expresie (Glumet) A masura pe cineva (sau a masura cuiva ceva) pe spinare = a bate, a lovi (pe cineva).
2. A evalua, a aprecia valoarea, marimea. ♢ Expresie (Regional) A-i masura cuiva vorba cu imblaciul, se zice despre cineva care spune nimicuri sau care vorbeste nedeslusit.
3. A strabate (pe jos), a parcurge de la un capat la altul un spatiu, o distanta.
4. A cuprinde cu ochii, a cerceta cu privirea o distanta, un loc; a scruta. ♦ A privi pe cineva cu atentie; a privi dispretuitor sau amenintator. Ii. Figurativ
1. Tranzitiv A cantari, a modera, a infrana cuvintele, gesturile, manifestarile etcetera
2. Reflexiv si tranz.
A (se) compara cu cineva din punctul de vedere al fortei fizice, intelectuale etcetera ♢ Expresie (Tranzitiv) A-si masura puterile = a se lua la intrecere in lupta. – Limba Latina Mensurare.
1. A determina cu instrumente sau cu aparate de masura, etaloane etcetera, valoarea unei marimi (lungime, masa, greutate, tensiune electrica etcetera); a lua masura; spec. a cantari. ♦ (Rar) A aplica pedepse, lovituri etcetera ♢ Expresie (Glumet) A masura pe cineva (sau a masura cuiva ceva) pe spinare = a bate, a lovi (pe cineva).
2. A evalua, a aprecia valoarea, marimea. ♢ Expresie (Regional) A-i masura cuiva vorba cu imblaciul, se zice despre cineva care spune nimicuri sau care vorbeste nedeslusit.
3. A strabate (pe jos), a parcurge de la un capat la altul un spatiu, o distanta.
4. A cuprinde cu ochii, a cerceta cu privirea o distanta, un loc; a scruta. ♦ A privi pe cineva cu atentie; a privi dispretuitor sau amenintator. Ii. Figurativ
1. Tranzitiv A cantari, a modera, a infrana cuvintele, gesturile, manifestarile etcetera
2. Reflexiv si tranz.
A (se) compara cu cineva din punctul de vedere al fortei fizice, intelectuale etcetera ♢ Expresie (Tranzitiv) A-si masura puterile = a se lua la intrecere in lupta. – Limba Latina Mensurare.
2Măsura verb verifica cuvantul: chibzui, cantari.
3Măsura verb
1. verifica cuvantul: calcula.
2. verifica cuvantul: evalua.
3. verifica cuvantul: examina.
4. verifica cuvantul: parcurge.
5. verifica cuvantul: intrece.
6. verifica cuvantul: lupta.
7. verifica cuvantul: compara.
1. verifica cuvantul: calcula.
2. verifica cuvantul: evalua.
3. verifica cuvantul: examina.
4. verifica cuvantul: parcurge.
5. verifica cuvantul: intrece.
6. verifica cuvantul: lupta.
7. verifica cuvantul: compara.
4Masura verb, indicativ prezent 1 singular masor, 3 singular si plural masoara
5A se măsura ma masor intranzitiv (despre persoane) A se compara (unul cu altul) printr-o proba (intelectuala, de forta fizica etcetera). /<lat. mensurare
6A Măsura masor
1. tranzitiv 1) (valori, marimi fizice) A stabili prin comparare cu o unitate de masura etalon de aceeasi speta. - cu metrul. ♢ - din ochi (sau Cu ochiul) a) a masura cu aproximatie, fara a folosi instrumente sau aparate de masura; b) a privi (pe cineva) din cap pana-n picioare; a examina cu atentie. 2) (spatii, distante etcetera) A strabate (pe jos) de la un capat la altul. 4) (cuvinte, expresii etcetera) A utiliza in mod echilibrat; a cumpani.
2. intranzitiv A avea drept masura. /<lat. mensurare
1. tranzitiv 1) (valori, marimi fizice) A stabili prin comparare cu o unitate de masura etalon de aceeasi speta. - cu metrul. ♢ - din ochi (sau Cu ochiul) a) a masura cu aproximatie, fara a folosi instrumente sau aparate de masura; b) a privi (pe cineva) din cap pana-n picioare; a examina cu atentie. 2) (spatii, distante etcetera) A strabate (pe jos) de la un capat la altul. 4) (cuvinte, expresii etcetera) A utiliza in mod echilibrat; a cumpani.
2. intranzitiv A avea drept masura. /<lat. mensurare