Nicovală
Definitie, sens si explicatie
1Nicovală, nicovale, substantiv feminin
1. Unealta de otel sau de fonta folosita in atelierele de forja pentru sprijinirea pieselor de metal supuse prelucrarii, in operatiile de deformare plastica prin batere cu ciocanul; ilau. ♦ Unealta de otel pe care se bate taisul coasei.
2. Unul dintre cele patru oscioare ale urechii medii, de forma asemanatoare cu cea a unei nicovale (1). – Din limba slava (veche) Nakovalo.
1. Unealta de otel sau de fonta folosita in atelierele de forja pentru sprijinirea pieselor de metal supuse prelucrarii, in operatiile de deformare plastica prin batere cu ciocanul; ilau. ♦ Unealta de otel pe care se bate taisul coasei.
2. Unul dintre cele patru oscioare ale urechii medii, de forma asemanatoare cu cea a unei nicovale (1). – Din limba slava (veche) Nakovalo.
2Nicovală substantiv
1. (regional) nacovelnita, (Moldova) ilau. (a fierarului.)
2. (regional) batca, muchie. (- pentru batut coasa.)
1. (regional) nacovelnita, (Moldova) ilau. (a fierarului.)
2. (regional) batca, muchie. (- pentru batut coasa.)
3Nicovala substantiv feminin, g.-d. art. nicovalei; plural nicovale
4Nicovală -e f. 1) Bloc de otel folosit ca suport la forjarea pieselor de metal; ilau. - de fierarie. 2) Unul dintre oasele mici care formeaza urechea medie. /<sl. nakovalo
5Nicovala (nicovale), substantiv feminin – Ilau.
Sl. nakovalo (Miklosich, Slaw.
Elem., 31; Cihac, Ii, 78; Conev 67), conform covaci si bulgara kovalo (› megl. cuvalna).
Sl. nakovalo (Miklosich, Slaw.
Elem., 31; Cihac, Ii, 78; Conev 67), conform covaci si bulgara kovalo (› megl. cuvalna).