Nu
Definitie, sens si explicatie
1Nu adverb I. (Serveste la formarea formei negative a verbului, de obicei precedandu-l nemijlocit).
1. (Neaga predicatul si da intregii propozitii un caracter negativ) Nu l-am cunoscut niciodata. ♢ (În propozitii interogative) Nu ai primit scrisorile mele?
2. (Neaga predicatul, fara a modifica logic caracterul propozitiei) Nu incape nici o indoiala.
3. (Neaga predicatul in propozitii cu aspect negativ si cu inteles pozitiv, de obicei interogative sau exclamative) Nu facea parte si el dintre noi? Ii. (Neaga alta parte de propozitie decat predicatul) A plecat repede, nu asa cum a venit. Iii. (Modifica sensul cuvantului pe care il preceda, altul decat predicatul, atenuandu-i intelesul ori dandu-i un inteles contrar) O casa mare, nu lipsita de eleganta. ♢ Expresie Nu altceva sau nu gluma, (regional) nu saga, formula care confirma sau intareste cele enuntate anterior.
Nu mai departe = chiar in cazul...
Nu o (singura) data = de multe ori, adesea. Iv. (Înlocuieste forma negativa a unui verb enuntat anterior sau dedus, indeplinind functia de predicat) Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale. ♢ Expresie nu si nu, formula care exprima impotrivirea, refuzul categoric.
De (sau daca) nu... = in caz contrar..., altfel... V. (Cu valoare de propozitie independenta cu caracter negativ) Ai prieteni? – Nu! – Limba Latina Non.
1. (Neaga predicatul si da intregii propozitii un caracter negativ) Nu l-am cunoscut niciodata. ♢ (În propozitii interogative) Nu ai primit scrisorile mele?
2. (Neaga predicatul, fara a modifica logic caracterul propozitiei) Nu incape nici o indoiala.
3. (Neaga predicatul in propozitii cu aspect negativ si cu inteles pozitiv, de obicei interogative sau exclamative) Nu facea parte si el dintre noi? Ii. (Neaga alta parte de propozitie decat predicatul) A plecat repede, nu asa cum a venit. Iii. (Modifica sensul cuvantului pe care il preceda, altul decat predicatul, atenuandu-i intelesul ori dandu-i un inteles contrar) O casa mare, nu lipsita de eleganta. ♢ Expresie Nu altceva sau nu gluma, (regional) nu saga, formula care confirma sau intareste cele enuntate anterior.
Nu mai departe = chiar in cazul...
Nu o (singura) data = de multe ori, adesea. Iv. (Înlocuieste forma negativa a unui verb enuntat anterior sau dedus, indeplinind functia de predicat) Cine poate oase roade; cine nu, nici carne moale. ♢ Expresie nu si nu, formula care exprima impotrivirea, refuzul categoric.
De (sau daca) nu... = in caz contrar..., altfel... V. (Cu valoare de propozitie independenta cu caracter negativ) Ai prieteni? – Nu! – Limba Latina Non.
2Nu antonim: da
3Nu adverb (popular) ba. (Ți-e foame? – -!)
4Nu adverb (si: n- in tempo rapid + verb cu a- neacc: n-aduce, n-alege, dar si n-are)
5Nu adv. 1) (atribuie celor spuse valoare negativa) Îi apartin cinci inventii, nu trei. Nu am stiut de asta. 3) si substantival (tine locul unei parti de propozitie, unei propozitii sau unei fraze negative) Un nu categoric. 3) (tine locul predicatului negativ intr-o propozitie eliptica) Cine doreste, Ramane, Cine nu, Pleaca. ♢ Nu si nu se spune pentru a exprima un refuz permanent la o rugaminte repetata sau nereusita. De nu in caz contrar. De ce nu? se spune pentru a intari un consimtamant. Cum de nu (sau Ba bine ca nu) a) desigur; fara indoiala; fireste; b) vorba sa fie! nici cand! (ei) as! A spune ca nu a nega. A zice nu a refuza. A nu zice nu a nu nega; a accepta. 4) (intra in componenta locutiunilor adverbiale si conjunctionale) Nu demult. Nu prea. Nu tocmai. Nu numai. 5) (accentueaza ideea exprimata de imbinarea de cuvinte precedenta). ♢ Nu o (singura) data in repetate randuri; deseori. Nu zabava peste putin timp; repede. Nu gluma (sau Nu saga) cu adevarat; serios. Nu altceva (sau Nu alta) se spune pentru a confirma cele spuse anterior. Nu de alta nu din alt motiv. Nu (care) cumva in nici un caz. 6) (in constructia Si unde nu, urmata de un verb, capata sens afirmativ afectiv) Si unde nu Incepe a juca. /<lat. non
6[nu este in Dn'86 – oprocopiuc] Tractabilitate, tractabilitati, substantiv feminin Proprietatea de a fi tractabil.
7Nu cred in originea ungureasca (hatar) a cuvintului Hotar.
Se pare ca originea e foarte veche (mii de ani); radacina se regaseste in indo-europeana, in sanscrita (hotra – ministrul care hotara ceremonia de sacrificii, trecerea „hotarului” spre lumea cealalta); de asemenea, exista vechiul cuvint Hat, cu aproape aceeasi semnificatie, si probabil ungurii, venind tirziu in aceste locuri, care aveau nume impamintenite pentru cele necesare... [au imprumutat cuvintul romanesc Hat. – completare Cm] Aceeasi situatie e si pentru cuvintul Plug, caruia i se considera fals origine slava: este o radacina veche indo-europeana, se regaseste si in vechea engleza (plough).
Întimplarea face ca ma cheama chiar Hotar...
Se pare ca originea e foarte veche (mii de ani); radacina se regaseste in indo-europeana, in sanscrita (hotra – ministrul care hotara ceremonia de sacrificii, trecerea „hotarului” spre lumea cealalta); de asemenea, exista vechiul cuvint Hat, cu aproape aceeasi semnificatie, si probabil ungurii, venind tirziu in aceste locuri, care aveau nume impamintenite pentru cele necesare... [au imprumutat cuvintul romanesc Hat. – completare Cm] Aceeasi situatie e si pentru cuvintul Plug, caruia i se considera fals origine slava: este o radacina veche indo-europeana, se regaseste si in vechea engleza (plough).
Întimplarea face ca ma cheama chiar Hotar...
8--- nu e din Dor [Cm] --- Gletiera, substantiv feminin, plural gletiere
9Nu am gasit acest cuvant cu sensul adverbial (precum „pana la”) in dictionar, cand aveti de gand sa il introduceti? Cuvantul exista in „activa” (vezi a 12-a, a 13-a, a 14-a si a 15-a definitie
10Nu adverb – Ba. – Mr., istr. nu.
Limba Latina non (Puscariu 1196; Candrea-dens., 1251; Rew 5951), conform limba italiana no(n), prov., cat., sp. no, franceza non, port. nao.
Comp. numai (mr. numa, istr. numai), adverb (doar, nimic mai mult), din limba latina nōn magis (Puscariu 1202; Densusianu, Hlr., 171; Rew 5228; Gazdaru, Español no mas y rum., numai en su desarrollo paralelo, Filologia, I, 23-42), conform comel. noma, sp. no mas (Tagliavini, Arch.
Rom., X, 147); numai atit, doar cit; numai cit, doar cit; numai decit, imediat. – Din rom. provine bulgara din Trans. numai (Miklosich, Bulg., 129).
Limba Latina non (Puscariu 1196; Candrea-dens., 1251; Rew 5951), conform limba italiana no(n), prov., cat., sp. no, franceza non, port. nao.
Comp. numai (mr. numa, istr. numai), adverb (doar, nimic mai mult), din limba latina nōn magis (Puscariu 1202; Densusianu, Hlr., 171; Rew 5228; Gazdaru, Español no mas y rum., numai en su desarrollo paralelo, Filologia, I, 23-42), conform comel. noma, sp. no mas (Tagliavini, Arch.
Rom., X, 147); numai atit, doar cit; numai cit, doar cit; numai decit, imediat. – Din rom. provine bulgara din Trans. numai (Miklosich, Bulg., 129).