Năzări
Definitie, sens si explicatie
1Năzări, nazaresc, verb Iv.
1. Reflexiv .
A i se parea cuiva ca vede sau ca aude ceea ce nu exista; a i se naluci. ♦ A-i veni cuiva deodata o idee (ciudata), o toana, un capriciu.
2. Intranzitiv si reflexiv .
A se arata vederii (pentru scurt timp); a se intrezari. ♦ Tranzitiv (Popular) A vedea (nedeslusit, de departe); a zari, a observa. [Prez. indicativ si: nazar] – Din limba slava (veche) Nazirati.
1. Reflexiv .
A i se parea cuiva ca vede sau ca aude ceea ce nu exista; a i se naluci. ♦ A-i veni cuiva deodata o idee (ciudata), o toana, un capriciu.
2. Intranzitiv si reflexiv .
A se arata vederii (pentru scurt timp); a se intrezari. ♦ Tranzitiv (Popular) A vedea (nedeslusit, de departe); a zari, a observa. [Prez. indicativ si: nazar] – Din limba slava (veche) Nazirati.
2Năzări verb
1. verifica cuvantul: parea.
2. a-l apuca, a-i casuna, a-i veni, (invechit si reg.) a-i abate, (Transilvania) a-i tonca, (figurativ) a-i trasni. (Nu stiu ce i s-a - asa deodata.)
1. verifica cuvantul: parea.
2. a-l apuca, a-i casuna, a-i veni, (invechit si reg.) a-i abate, (Transilvania) a-i tonca, (figurativ) a-i trasni. (Nu stiu ce i s-a - asa deodata.)
3Nazari verb, indicativ prezent 3 singular nazare/nazareste, imperfect 3 singular nazarea; conjunctie: prezent 3 singular si plural nazara/ nazareasca
4A Se Năzări pers. 3 se nazare intranzitiv 1) (construit cu dativul) A i se parea ca real (ceea ce, de fapt, nu exista); a (i) se naluci. 2) A-i veni un gand ciudat si neasteptat; a-i abate. [si Se nazareste] /<sl. nazirati
5A Năzări pers. 3 nazare intranzitiv A aparea vag si fugitiv (ca o naluca); a se arata vederii pentru un timp scurt; a naluci. [si Nazareste] /<sl. nazirati
6Nazari (nazaresc, nazarit), verb –
1. (Rar) A intrezari, a descoperi. –
2. (Rar) A aparea, a se arata. –
3. (Refl.) A i se parea, a avea impresia.
Sl. nazrĕti „a intrezari” (Miklosich, Slaw.
Elem., 31; Miklosich, Lexicon, 404; Cihac, Ii, 469), conform limba slava (veche), bulgara nazirati.
La ultimul sens poate exista o incrucisare cu limba slava (veche) nazorŭ „banuiala”. – Derivat nazaritura, substantiv feminin (inchipuire); nazarnic, adjectiv (cu toane); nazareala, substantiv feminin (viziune).
1. (Rar) A intrezari, a descoperi. –
2. (Rar) A aparea, a se arata. –
3. (Refl.) A i se parea, a avea impresia.
Sl. nazrĕti „a intrezari” (Miklosich, Slaw.
Elem., 31; Miklosich, Lexicon, 404; Cihac, Ii, 469), conform limba slava (veche), bulgara nazirati.
La ultimul sens poate exista o incrucisare cu limba slava (veche) nazorŭ „banuiala”. – Derivat nazaritura, substantiv feminin (inchipuire); nazarnic, adjectiv (cu toane); nazareala, substantiv feminin (viziune).