Oaspe
Definitie, sens si explicatie
1Oaspe substantiv masculin verifica cuvantul: Oaspete.
2Oaspe (-peti), substantiv masculin –
1. Persoana care primeste gazduire. –
2. Musafir. – Varianta oaspete.
Mr. oaspe, megl. oaspit.
Limba Latina hospĕs, plural hospĭtes (Diez, I, 298; Puscariu 1215; Candrea-dens., 1275; Rew 4197), conform limba italiana, prov. oste, verifica cuvantul: franceza ost (fr. hôte), sp. huesped, port. hospede.
Pentru dubla der. oaspe si oaspete, conform om si sp. sierpe si serpiente.
Derivat ospata, verb (a da mincare; a minca, a petrece), mr. ospetu, ospetare, care ar putea proveni de asemenea din limba latina hospĭtāre (Puscariu 1231; Candrea-dens., 1277; Rew 4199; Tiktin); conform limba albaneza špëtoń „a salva” (Philippide, Ii, 644); ospatat, substantiv masculin (birtas, hangiu); ospatatoare, substantiv feminin (invechit, hangita); ospatator, substantiv masculin (hangiu, birtas); ospatarie, substantiv feminin (circiuma, birt); ospatos, adjectiv (primitor); ospataret, adjectiv (primitor); prospata (var. improspata), verb (Trans., a invita), pare o confuzie locala a lui ospata cu proaspat, conform prospatura „mincare proaspata” (dupa Puscariu, Dacor., Iii, 685 si Rew 4199, din limba latina perhospĭtāre; dupa Graur, Bl, V, 101 din pre si ospata). – Conform: ospat.
1. Persoana care primeste gazduire. –
2. Musafir. – Varianta oaspete.
Mr. oaspe, megl. oaspit.
Limba Latina hospĕs, plural hospĭtes (Diez, I, 298; Puscariu 1215; Candrea-dens., 1275; Rew 4197), conform limba italiana, prov. oste, verifica cuvantul: franceza ost (fr. hôte), sp. huesped, port. hospede.
Pentru dubla der. oaspe si oaspete, conform om si sp. sierpe si serpiente.
Derivat ospata, verb (a da mincare; a minca, a petrece), mr. ospetu, ospetare, care ar putea proveni de asemenea din limba latina hospĭtāre (Puscariu 1231; Candrea-dens., 1277; Rew 4199; Tiktin); conform limba albaneza špëtoń „a salva” (Philippide, Ii, 644); ospatat, substantiv masculin (birtas, hangiu); ospatatoare, substantiv feminin (invechit, hangita); ospatator, substantiv masculin (hangiu, birtas); ospatarie, substantiv feminin (circiuma, birt); ospatos, adjectiv (primitor); ospataret, adjectiv (primitor); prospata (var. improspata), verb (Trans., a invita), pare o confuzie locala a lui ospata cu proaspat, conform prospatura „mincare proaspata” (dupa Puscariu, Dacor., Iii, 685 si Rew 4199, din limba latina perhospĭtāre; dupa Graur, Bl, V, 101 din pre si ospata). – Conform: ospat.