Obraț
Definitie, sens si explicatie
1Obraț, obrate, substantiv neutru (Înv. si reg.) Veche unitate de lungime, egala cu 26,76 metri; (astazi) masura de lungime (nedeterminata), de obicei mica. – Din limba slava (veche) Obratŭ „hotar”.
2Obraț substantiv (invechit) trasura. (-ul era o unitate de masura agrara egala cu 6 prajini.)
3Obrat substantiv neutru (silabe -brat), plural obrate
4Obraț -e n. (in trecut) Unitate de masura a lungimii (egala cu 26,76 m). [Silabe O-brat] /<sl. obratu
5Obrat, obrate, substantiv neutru (invechit si reg.)
1. loc (cu pomi) la poalele unui deal cu vii; marginea viei.
1. veche unitate de lungime, egala cu 26,76 m.
1. loc (cu pomi) la poalele unui deal cu vii; marginea viei.
1. veche unitate de lungime, egala cu 26,76 m.
6Obrat (obrate), substantiv neutru – (Moldova) Teren care are o prajina latime si patru lungime.
Sl. obratu „hotar”, din obratiti „a (se) varsa, a se rasturna” (Cihac, Ii, 222; Tiktin; Conev 78).
Probabil bazat pe capacitatea de a ara al unei perechi de boi, ca in sp. arada. – Derivat obratie, substantiv feminin (ingraditura, loc ingradit); obrati, verb (a parcela un teren); obrateste, adverb (in parcele de un obrat fiecare).
Sl. obratu „hotar”, din obratiti „a (se) varsa, a se rasturna” (Cihac, Ii, 222; Tiktin; Conev 78).
Probabil bazat pe capacitatea de a ara al unei perechi de boi, ca in sp. arada. – Derivat obratie, substantiv feminin (ingraditura, loc ingradit); obrati, verb (a parcela un teren); obrateste, adverb (in parcele de un obrat fiecare).