Omisiune
Definitie, sens si explicatie
1Omisiune, omisiuni, substantiv feminin Faptul de a omite; trecere cu vederea, neglijare; lucru omis, lipsa, scapare, lacuna; omitere. [Pronuntat: -si-u-] – Din franceza Omission, limba latina Omissio, -onis.
2Omisiune antonim: adaugire
3Omisiune substantiv
1. scapare, (regional) intrelasare. (E doar o -.)
2. lacuna, saritura. (Sa completam - din text.)
3. verifica cuvantul: omitere.
1. scapare, (regional) intrelasare. (E doar o -.)
2. lacuna, saritura. (Sa completam - din text.)
3. verifica cuvantul: omitere.
4Omisiune substantiv feminin (silabe -si-u-), g.-d. art. omisiunii; plural omisiuni
5Omisiune -i f. 1) v. A omite. 2) Lucru, fapt omis, scapat din vedere. [Silabe -si-u-] /<fr. omission, limba latina omissio, -onis
6Omisiune substantiv feminin In teoria detectiei semnalului, omisiunea este una dintre cele patru categorii de raspunsuri posibile, corespunzatoare non-detectiei unui semnal prezentat efectiv.
In domeniul conditionarii operante, omisiunea este o procedura experimentala care consta in a nu prezenta stimulul intaritor asteptat.
Ocazionala [?], ea produce reactii complexe, eventual o activitate operanta [?] crescuta, ceea ce l-a facut pe [?] Gray sa vorbeasca de frustrative non-reward (non-recompensa frustranta).
Sistematica, ea corespunde stingerii.
In acelasi context al conditionarii operante, omisiunea desemneaza si o procedura de control experimental, care urmareste ca debitul raspunsului operant observat sa fie rezultatul intaririi sale.
Consta in prezentarea intaririi la subiectii de control care au omis sa actioneze dispozitivul de raspuns timp de n secunde. [traducere proasta – Cm]
In domeniul conditionarii operante, omisiunea este o procedura experimentala care consta in a nu prezenta stimulul intaritor asteptat.
Ocazionala [?], ea produce reactii complexe, eventual o activitate operanta [?] crescuta, ceea ce l-a facut pe [?] Gray sa vorbeasca de frustrative non-reward (non-recompensa frustranta).
Sistematica, ea corespunde stingerii.
In acelasi context al conditionarii operante, omisiunea desemneaza si o procedura de control experimental, care urmareste ca debitul raspunsului operant observat sa fie rezultatul intaririi sale.
Consta in prezentarea intaririi la subiectii de control care au omis sa actioneze dispozitivul de raspuns timp de n secunde. [traducere proasta – Cm]
7Omisiune substantiv feminin Faptul de a omite; omitere; lucru omis, lipsa. [Pronume -si-u-, varianta omisie substantiv feminin / conform franceza omission, limba latina omissio].
8Omisiune substantiv feminin faptul de a omite; omitere; (prin extensiune) lucru omis. (< franceza omission, limba latina omissio)