Omonim
Definitie, sens si explicatie
1Omonim, (1) omonime, substantiv neutru, (2) omonimi, substantiv masculin
1. Substantiv neutru: Cuvant care are aceeasi forma si aceeasi pronuntare cu alt cuvant sau cu alte cuvinte, de care difera ca sens si ca origine.
2. Substantiv masculin Persoana care poarta acelasi nume cu altcineva; tiz. – Din franceza Homonyme.
1. Substantiv neutru: Cuvant care are aceeasi forma si aceeasi pronuntare cu alt cuvant sau cu alte cuvinte, de care difera ca sens si ca origine.
2. Substantiv masculin Persoana care poarta acelasi nume cu altcineva; tiz. – Din franceza Homonyme.
2Omonim substantiv tiz. (Îl cheama Petre, e omonimul meu.)
3Omonim (persoana) substantiv masculin (silabe mf. om-), plural omonimi
4Omonim (cuvant) substantiv neutru, plural omonime
5Omonim1 -i m.
Fiecare dintre persoanele care poarta acelasi nume, privite in raport una fata de alta; tiz. /<fr. homonyme
Fiecare dintre persoanele care poarta acelasi nume, privite in raport una fata de alta; tiz. /<fr. homonyme
6Omonim2 -a (-i, -e) si substantival (despre cuvinte luate in raport unul fata de altul) Care este identic ca forma (dar se deosebeste radical ca sens). /<fr. homonyme
7Omonim, -ă adjectiv Care are acelasi nume, cu acelasi nume. substantiv neutru
1. (Lingv.) Cuvant asemanator ca forma (aspect grafic, pronuntare etcetera) cu altul, dar deosebit ca inteles.
2. (Rar) Persoana care poarta acelasi nume cu altcineva.
3. Joc care cere dezlegatorului sa gaseasca un cuvant cu mai multe intelesuri fara a i se schimba nici grafia literala, nici accentul. substantiv masculin si feminin: (Rar) Cel care poarta acelasi nume cu altcineva. [Conform: franceza homonyme, limba latina homonymus, limba greaca (veche) homonymos < homos – asemanator, onoma – nume].
1. (Lingv.) Cuvant asemanator ca forma (aspect grafic, pronuntare etcetera) cu altul, dar deosebit ca inteles.
2. (Rar) Persoana care poarta acelasi nume cu altcineva.
3. Joc care cere dezlegatorului sa gaseasca un cuvant cu mai multe intelesuri fara a i se schimba nici grafia literala, nici accentul. substantiv masculin si feminin: (Rar) Cel care poarta acelasi nume cu altcineva. [Conform: franceza homonyme, limba latina homonymus, limba greaca (veche) homonymos < homos – asemanator, onoma – nume].
8Omonim, -ă I. adjectiv
1. care are acelasi nume.
2. (muz.; despre relatia dintre doua tonalitati) care au aceeasi tonica, dar mod diferit.
Ii. substantiv neutru
1. cuvant identic ca forma si pronuntare cu un altul, dar deosebit ca sens.
2. joc care cere dezlegatorului sa gaseasca un cuvant cu mai multe intelesuri, fara a i se schimba nici forma grafica, nici accentul.
Ii. substantiv masculin f. cel care poarta acelasi nume cu altcineva. (< franceza homonyme)
1. care are acelasi nume.
2. (muz.; despre relatia dintre doua tonalitati) care au aceeasi tonica, dar mod diferit.
Ii. substantiv neutru
1. cuvant identic ca forma si pronuntare cu un altul, dar deosebit ca sens.
2. joc care cere dezlegatorului sa gaseasca un cuvant cu mai multe intelesuri, fara a i se schimba nici forma grafica, nici accentul.
Ii. substantiv masculin f. cel care poarta acelasi nume cu altcineva. (< franceza homonyme)