Pană
Definitie, sens si explicatie
1Pană1, pene, substantiv feminin I.
1. Fiecare dintre formatiile epidermice cornoase care acopera corpul pasarilor, servind la protectia lui si la zbor, compusa dintr-un cotor pe care sunt asezate simetric, de-o parte si de alta, fire (pufoase). ♢ Expresie Usor in pene = imbracat subtire, sumar; prin extensiune prost imbracat, zdrentaros.
Smuls de pene = rusinat, umilit.
A lua (pe cineva) in (sau prin) pene = a certa, a mustra (pe cineva). ♢ Compuse: pana-zburatorului = planta erbacee cu frunze paroase, si cu flori mari, violete sau albe, fara miros (Lunaria annua); pana-gastei = specie de muschi cu tulpina dreapta, cu ramuri arcuite si inegale, formand tufe mari, verzi sau galbui (Hylocomium triquetrum). ♦ Smoc de pene1 (I 1) sau aripa care serveste la diverse scopuri practice gospodaresti.
2. (La plural) Pene1 (I 1) de pasare sau fire pufoase desprinse de pe cotoarele acestora, care servesc la umplerea pernelor, a saltelelor etcetera; prin extensiune asternut (moale) de pat (cu pene), fulgi etcetera).
3. Pana1 (I 1) de gasca, ascutita si despicata la varf, intrebuintata altadata ca instrument de scris cu cerneala; p. gener. toc de scris, condei; ceea ce serveste la scris. ♦ Figurativ Scriere, scris; stil, fel de a scrie al unui scriitor; arta de a scrie; prin extensiune scriitor.
4. Dispozitiv facut din cotor de pana1 (I 1), care serveste sa tina carligul unditei la adancimea dorita.
5. Podoaba din pene1 (I 1), care se poarta la palarie, in par etcetera ♦ (Popular) Podoaba pentru palarie facuta din flori (naturale sau artificiale); p. restr. floare.
6. (În sintagma) Categorie pana = categorie in care intra boxerii intre 54 si 57 kg, luptatorii intre 57 si 63 kg etcetera Ii.
1. Piesa de lemn sau de metal (de forma unei prisme), intrebuintata la despicarea lemnelor, la detasarea unor bucati dintr-un material, la fixarea sau la intepenirea unor piese, la asamblarea sau la solidarizarea unor organe de masini, a unor elemente de constructie etcetera ♦ (Tipogr.) Piesa care se intercaleaza intre matritele de linotip, pentru a le spatia. ♦ Felioara de slanina cu care se impaneaza carnea ce urmeaza sa fie fripta.
2. Partea ciocanului, opusa capului, prelungita si subtiata spre varf. ♦ Partea lata, plata a unor obiecte, instrumente etcetera; lama.
3. Betisor cu care se strange franghia ferastraului pentru a intinde panza; cordar.
4. (În sintagma) Pana capastrului sau pana de capastru = streang sau curea cu care se priponeste calul.
5. Parte a carmei unei nave, care poate fi rotita in jurul unui ax vertical si asupra careia se exercita presiunea apei cand se schimba directia de miscare a navei.
6. Placa mica de os, de celuloid etcetera cu care se ating coardele la unele instrumente muzicale. ♦ Ancie (la un instrument muzical de suflat).
7. (În sintagma) Pana de somn = carnea de la pantece sau de la coada somnului. [Varianta: (invechit si reg.) Peana substantiv feminin] – Limba Latina Pinna.
1. Fiecare dintre formatiile epidermice cornoase care acopera corpul pasarilor, servind la protectia lui si la zbor, compusa dintr-un cotor pe care sunt asezate simetric, de-o parte si de alta, fire (pufoase). ♢ Expresie Usor in pene = imbracat subtire, sumar; prin extensiune prost imbracat, zdrentaros.
Smuls de pene = rusinat, umilit.
A lua (pe cineva) in (sau prin) pene = a certa, a mustra (pe cineva). ♢ Compuse: pana-zburatorului = planta erbacee cu frunze paroase, si cu flori mari, violete sau albe, fara miros (Lunaria annua); pana-gastei = specie de muschi cu tulpina dreapta, cu ramuri arcuite si inegale, formand tufe mari, verzi sau galbui (Hylocomium triquetrum). ♦ Smoc de pene1 (I 1) sau aripa care serveste la diverse scopuri practice gospodaresti.
2. (La plural) Pene1 (I 1) de pasare sau fire pufoase desprinse de pe cotoarele acestora, care servesc la umplerea pernelor, a saltelelor etcetera; prin extensiune asternut (moale) de pat (cu pene), fulgi etcetera).
3. Pana1 (I 1) de gasca, ascutita si despicata la varf, intrebuintata altadata ca instrument de scris cu cerneala; p. gener. toc de scris, condei; ceea ce serveste la scris. ♦ Figurativ Scriere, scris; stil, fel de a scrie al unui scriitor; arta de a scrie; prin extensiune scriitor.
4. Dispozitiv facut din cotor de pana1 (I 1), care serveste sa tina carligul unditei la adancimea dorita.
5. Podoaba din pene1 (I 1), care se poarta la palarie, in par etcetera ♦ (Popular) Podoaba pentru palarie facuta din flori (naturale sau artificiale); p. restr. floare.
6. (În sintagma) Categorie pana = categorie in care intra boxerii intre 54 si 57 kg, luptatorii intre 57 si 63 kg etcetera Ii.
1. Piesa de lemn sau de metal (de forma unei prisme), intrebuintata la despicarea lemnelor, la detasarea unor bucati dintr-un material, la fixarea sau la intepenirea unor piese, la asamblarea sau la solidarizarea unor organe de masini, a unor elemente de constructie etcetera ♦ (Tipogr.) Piesa care se intercaleaza intre matritele de linotip, pentru a le spatia. ♦ Felioara de slanina cu care se impaneaza carnea ce urmeaza sa fie fripta.
2. Partea ciocanului, opusa capului, prelungita si subtiata spre varf. ♦ Partea lata, plata a unor obiecte, instrumente etcetera; lama.
3. Betisor cu care se strange franghia ferastraului pentru a intinde panza; cordar.
4. (În sintagma) Pana capastrului sau pana de capastru = streang sau curea cu care se priponeste calul.
5. Parte a carmei unei nave, care poate fi rotita in jurul unui ax vertical si asupra careia se exercita presiunea apei cand se schimba directia de miscare a navei.
6. Placa mica de os, de celuloid etcetera cu care se ating coardele la unele instrumente muzicale. ♦ Ancie (la un instrument muzical de suflat).
7. (În sintagma) Pana de somn = carnea de la pantece sau de la coada somnului. [Varianta: (invechit si reg.) Peana substantiv feminin] – Limba Latina Pinna.
2Pană2, pene, substantiv feminin
1. Oprire accidentala a functionarii unei masini, a unui mecanism, a unui vehicul. ♢ Expresie (Familiar) A fi (sau a ramane) in pana = a nu putea continua o activitate, a duce lipsa de ceva; a ramane fara bani.
2. Situatie in care se afla o nava cu vele care are vant din fata si nu poate inainta. – Din franceza Panne.
1. Oprire accidentala a functionarii unei masini, a unui mecanism, a unui vehicul. ♢ Expresie (Familiar) A fi (sau a ramane) in pana = a nu putea continua o activitate, a duce lipsa de ceva; a ramane fara bani.
2. Situatie in care se afla o nava cu vele care are vant din fata si nu poate inainta. – Din franceza Panne.
3Pană substantiv verifica cuvantul: ascutis, bor, cordar, floare, intinzator, lama, limba, margine, panusa, penel, struna, tais.
4Pană substantiv
1. verifica cuvantul: plectru.
2. verifica cuvantul: ancie.
3. verifica cuvantul: ic.
4. (Tehn.) masea. (- la grindeiul de la piua.)
5. (Mar.) safran. (- la carma unei nave.)
1. verifica cuvantul: plectru.
2. verifica cuvantul: ancie.
3. verifica cuvantul: ic.
4. (Tehn.) masea. (- la grindeiul de la piua.)
5. (Mar.) safran. (- la carma unei nave.)
5Pana (de pasare, de lemn sau metal, de motor) substantiv feminin, g.-d. art. penei; plural pene
6Pană1 pene f. 1) (la pasari) Formatie cornoasa alcatuita dintr-un cotor tubular, pe care sunt asezate simetric fire subtiri si pufoase si care are functie protectoare si de realizare a zborului. ♢ A se umfla in pene a se ingamfa. 2) la plural Fulgi smulsi de pe aceste formatii si folositi pentru umplutul pernelor si a perinelor. 3) inv.
Unealta de scris cu cerneala constand dintr-o astfel de formatie cornoasa (in special de gasca), ascutita si despicata la varf. 4) figurat Arta de a scrie. 5) Simbol al muncii scriitoricesti. ♢ A lasa (sau A parasi) -a a inceta sa mai scrie. [G.-d. Penei] /<lat. pinna
Unealta de scris cu cerneala constand dintr-o astfel de formatie cornoasa (in special de gasca), ascutita si despicata la varf. 4) figurat Arta de a scrie. 5) Simbol al muncii scriitoricesti. ♢ A lasa (sau A parasi) -a a inceta sa mai scrie. [G.-d. Penei] /<lat. pinna
7Pană2 pene f. 1) tehnica Piesa (de lemn, metal etcetera) de forma unei prisme triunghiulare, folosita la detasarea sau fixarea unor obiecte. ♢ -a capastrului franghie sau curea legata de capastru care serveste la priponirea calului. 2) Betisor cu care se strange franghia ferastraului, intinzandu-i panza; cordar. 3) Placa mica (de celuloid) cu care se pun in vibratie coardele unor instrumente muzicale (chitara, balalaica etcetera); plectru. 4) Lama elastica (de metal sau de lemn), folosita la unele instrumente de suflat, pentru a produce un anumit fel de sunete; ancie. 5) Bucata de slanina care se introduce in crestaturile facute intr-o bucata de carne sau in legume (in vederea prepararii). [G.-d. Penei] /<lat. pinna
8Pană3 pene f.
Oprire accidentala a functionarii unui mecanism sau a unui autovehicul (din cauza unei defectiuni sau a lipsei de combustibil). - de motor. ♢ A fi (sau a ramane) in - a) a fi oprit dintr-o activitate printr-o piedica; b) a ramane fara bani. [G.-d. Penei] /<fr. panne
Oprire accidentala a functionarii unui mecanism sau a unui autovehicul (din cauza unei defectiuni sau a lipsei de combustibil). - de motor. ♢ A fi (sau a ramane) in - a) a fi oprit dintr-o activitate printr-o piedica; b) a ramane fara bani. [G.-d. Penei] /<fr. panne
9Pană substantiv feminin
1. Oprire accidentala a functionarii unei masini, a unui autovehicul, determinata de defectarea unei piese, de lipsa combustibilului etcetera ♢ A ramane in pana = a fi impiedicat intr-o activitate, a se gasi intr-o situatie (materiala) jenanta; a nu avea bani.
2. (Mar.) Orientare a velelor unei nave cu panze astfel incat sa se opuna vantului si sa ramana pe loc; oprire a unei corabii. [Plural pane, pene. / < franceza panne].
1. Oprire accidentala a functionarii unei masini, a unui autovehicul, determinata de defectarea unei piese, de lipsa combustibilului etcetera ♢ A ramane in pana = a fi impiedicat intr-o activitate, a se gasi intr-o situatie (materiala) jenanta; a nu avea bani.
2. (Mar.) Orientare a velelor unei nave cu panze astfel incat sa se opuna vantului si sa ramana pe loc; oprire a unei corabii. [Plural pane, pene. / < franceza panne].
10Pană substantiv feminin
1. nefunctionare accidentala a unei masini, a unui autovehicul. ♦ a ramane in - = a fi impiedicat intr-o activitate, a se gasi intr-o situatie (materiala) jenanta.
2. pozitie a unei nave cu panze care nu inainteaza, avand velele orientate invers, astfel incat efectul vantului se anuleaza.
3. grinda longitudinala rezemata pe elementele transversale de rezistenta ale acoperisului. (< franceza panne)
1. nefunctionare accidentala a unei masini, a unui autovehicul. ♦ a ramane in - = a fi impiedicat intr-o activitate, a se gasi intr-o situatie (materiala) jenanta.
2. pozitie a unei nave cu panze care nu inainteaza, avand velele orientate invers, astfel incat efectul vantului se anuleaza.
3. grinda longitudinala rezemata pe elementele transversale de rezistenta ale acoperisului. (< franceza panne)
11Pana (pene), substantiv feminin –
1. Formatie epidermica de consistenta cornoasa care acopera corpul pasarilor. –
2. Penus, instrument de scris din pana (1). –
3. Panusa de porumb. –
4. (Trans.) Buchetel. –
5. Capastru. –
6. Ic, grindei. –
7. sina de roata, opritoare. –
8. Slanina pentru impanat carnea. –
9. Partea abdominala a somnului. –
10. (Maram.) Marginea palariei. – Mr., megl. peana, istr. pęnę.
Limba Latina pinna (Puscariu Zrph., Xxviii, 682; Puscariu 1252; Candrea-dens., 1315; Rew 6514), conform limba albaneza pëndë, limba italiana penna, prov., port. pena, franceza penne.
Forma normala, peana, este cuvant invechit Derivat penis, substantiv neutru (penaj); penita, substantiv feminin (pana mica); impenat, adjectiv (cu pene); panuse, substantiv feminin (fiecare dintre foile care infasoara stiuletele de porumb; peritoneu, burta, pentru ultimul sau sens conform pana 9 se explica semantic drept „parte care acopera organele interne”, dupa cum foaia acopera stiuletele); panus, substantiv neutru (Banat, burta); panusita, substantiv feminin (planta, Stipa capillata), probabil formatie artificiala dupa limba germana Federgrass; impana, verb (a da penele; a impodobi cu pene; a orna, a impodobi, a se gati; a bate pene; a baga bucatelele de slanina in carne; a umple, a indopa) pe care Candrea-dens., 1316 si Dar il reduce la limba latina *impinnāre; impanusa, verb (a face panusi); penal (var. penar), substantiv neutru (cutiuta cu ustensile de scris), din limba latina Pennal (Candrea); panas, substantiv neutru (manunchi de pene), din franceza panache; penisoara, substantiv feminin (ciuperca, Agaricus cinnamomeus). – Din rom. provine bulgara pana „puf” (Capidan, Raporturile, 223).
1. Formatie epidermica de consistenta cornoasa care acopera corpul pasarilor. –
2. Penus, instrument de scris din pana (1). –
3. Panusa de porumb. –
4. (Trans.) Buchetel. –
5. Capastru. –
6. Ic, grindei. –
7. sina de roata, opritoare. –
8. Slanina pentru impanat carnea. –
9. Partea abdominala a somnului. –
10. (Maram.) Marginea palariei. – Mr., megl. peana, istr. pęnę.
Limba Latina pinna (Puscariu Zrph., Xxviii, 682; Puscariu 1252; Candrea-dens., 1315; Rew 6514), conform limba albaneza pëndë, limba italiana penna, prov., port. pena, franceza penne.
Forma normala, peana, este cuvant invechit Derivat penis, substantiv neutru (penaj); penita, substantiv feminin (pana mica); impenat, adjectiv (cu pene); panuse, substantiv feminin (fiecare dintre foile care infasoara stiuletele de porumb; peritoneu, burta, pentru ultimul sau sens conform pana 9 se explica semantic drept „parte care acopera organele interne”, dupa cum foaia acopera stiuletele); panus, substantiv neutru (Banat, burta); panusita, substantiv feminin (planta, Stipa capillata), probabil formatie artificiala dupa limba germana Federgrass; impana, verb (a da penele; a impodobi cu pene; a orna, a impodobi, a se gati; a bate pene; a baga bucatelele de slanina in carne; a umple, a indopa) pe care Candrea-dens., 1316 si Dar il reduce la limba latina *impinnāre; impanusa, verb (a face panusi); penal (var. penar), substantiv neutru (cutiuta cu ustensile de scris), din limba latina Pennal (Candrea); panas, substantiv neutru (manunchi de pene), din franceza panache; penisoara, substantiv feminin (ciuperca, Agaricus cinnamomeus). – Din rom. provine bulgara pana „puf” (Capidan, Raporturile, 223).