Papă
Definitie, sens si explicatie
1Papă1 substantiv feminin
1. (În graiul copiilor sau al maturilor care vorbesc cu copiii) Mancare. ♢ Compus: (regional) papa-gaini = papadie.
2. (Regional) Omleta (din oua). – Limba Latina Pappa.
1. (În graiul copiilor sau al maturilor care vorbesc cu copiii) Mancare. ♢ Compus: (regional) papa-gaini = papadie.
2. (Regional) Omleta (din oua). – Limba Latina Pappa.
2Papă2, papi, substantiv masculin Capul Bisericii catolice (si al statului Vatican). – Din lat., limba slava (veche) Papa.
3Papă substantiv (Termen Bisericesc) pontiful roman, pontiful Romei, sfantul parinte, suveranul pontif.
4Papă substantiv verifica cuvantul: aliment, hrana, jumari, mancare, omleta.
5Papa (mancare) substantiv feminin, g.-d. art. papei
6Papa (bis.) substantiv masculin, g.-d. art. papei; plural papi
7Papă1 f. (in limbajul copiilor mici sau al maturilor cand vorbesc cu copiii mici) Ceea ce se mananca; mancare. /<lat. pappa
8Papă2 -i m. sef suprem al bisericii catolice si al Vaticanului. [G.-d. Papei] /<lat., limba slava (veche) pappa
9Papa substantiv feminin singular (invechit si reg.)
1. mancare pentru copii mici facuta din lapte si gris; mancare.
2. mancare ingrosata cu faina sau malai.
3. omleta.
4. mancare ciobaneasca din cas si urda, prajite impreuna.
5. malai cu apa pentru puii mici de gaina.
6. laptisor-de-matca.
1. mancare pentru copii mici facuta din lapte si gris; mancare.
2. mancare ingrosata cu faina sau malai.
3. omleta.
4. mancare ciobaneasca din cas si urda, prajite impreuna.
5. malai cu apa pentru puii mici de gaina.
6. laptisor-de-matca.
10Papă substantiv masculin seful bisericii romano-catolice (si al statului Vatican). [< limba latina papa, conform limba italiana papa < limba greaca (veche) papas – parinte].
11Papă substantiv masculin seful bisericii romano-catolice (si al statului Vatican). (< limba latina papa)
12Papa substantiv masculin – seful bisericii romano-catolice.
Limba Latina pappa (secolul Xvii). – Derivat papistas, substantiv masculin (catolic), din mag. papistas (Cihac, Ii, 520; Galdi, Dict., 152), conform limba neogreaca: παπιστης, bulgara papištaš; papal, adjectiv , din franceza papal; papalitate, substantiv feminin, format dupa franceza papaute; papistasi, verb reflexiv (a trece la catolicism); papistasie, substantiv feminin (catolicism); papistasesc, adjectiv (catolic).
Limba Latina pappa (secolul Xvii). – Derivat papistas, substantiv masculin (catolic), din mag. papistas (Cihac, Ii, 520; Galdi, Dict., 152), conform limba neogreaca: παπιστης, bulgara papištaš; papal, adjectiv , din franceza papal; papalitate, substantiv feminin, format dupa franceza papaute; papistasi, verb reflexiv (a trece la catolicism); papistasie, substantiv feminin (catolicism); papistasesc, adjectiv (catolic).
13Papa, substantiv feminin –
1. Mincare in limbajul infantil. –
2. Terci, pasat. – Mr. papa.
Creatie expresiva, care eventual, ar putea proveni direct din limba latina pappa (Puscariu 1258; Candrea-dens., 1321; Rew 6214; Puscariu, Lr., 281), unde este, de asemenea, formatie expresiva, sau s-ar fi format in interiorul rom. – Derivat papa, verb (a minca; a irosi, a toca averea), pe care Puscariu 1257 si Candrea-dens., 1322 il raporteaza la limba latina pappare, conform gal., port. papar; papalapte, substantiv masculin (nataflet, gagauta); papalau, substantiv masculin (curcubetica, Physalis Alkekengi), care se mai cheama si papele, substantiv feminin plural, in Mold. (dupa Tiktin, care-l urmeaza pe Cihac, Ii, 520, legat de mag. paponya, din pap „cura”, dificil din punct de vedere fonetic); papalunga, substantiv feminin (Trans., papadie, Taraxacum officinale); papanas, substantiv masculin (Mold., preparat culinar din aluat si brinza); paparada, substantiv feminin (Trans., oua la capac); papaluda, substantiv feminin (pasare, Caprimulgus europaeus); paparuga (var. paparuie, paparuza, papaluza), substantiv feminin (Trans., buburuza, Coccinella septempunctata), conform buburuza; papatot, substantiv masculin (mincau); papacioc, substantiv neutru (Mold., paharel de tuica), comp cu cioc „plisc” (dupa Scriban, in legatura cu limba rusa popoika „exces de mincare”, der. care nu pare posibila); papaciocar, substantiv masculin (lenes, haimana); papaciufa, substantiv feminin (Munt., matracuca), comp. cu ciuf (dupa Scriban, in legatura cu limba albaneza patačuftë „chiftea”, solutie improbabila); papainog, substantiv neutru (minciuna, bagatela; cataliga; stilp, pilon), pe care Tiktin il leaga de slov., rut. panoga „linga picioare”, dificil din punct de vedere semantic; papalete, substantiv masculin (Munt., marioneta, fantosa); Pepelea, substantiv masculin (personaj mitic care reprezinta un fel de pacalitor comic cu aspect nevinovat), conform franceza patelin si Pacala (dupa parerea de nesustinut a lui Cihac, acest nume ar proveni din limba slava (veche) pepelu „cenusa”). – Conform: paparuda, papuse, parpalec.
1. Mincare in limbajul infantil. –
2. Terci, pasat. – Mr. papa.
Creatie expresiva, care eventual, ar putea proveni direct din limba latina pappa (Puscariu 1258; Candrea-dens., 1321; Rew 6214; Puscariu, Lr., 281), unde este, de asemenea, formatie expresiva, sau s-ar fi format in interiorul rom. – Derivat papa, verb (a minca; a irosi, a toca averea), pe care Puscariu 1257 si Candrea-dens., 1322 il raporteaza la limba latina pappare, conform gal., port. papar; papalapte, substantiv masculin (nataflet, gagauta); papalau, substantiv masculin (curcubetica, Physalis Alkekengi), care se mai cheama si papele, substantiv feminin plural, in Mold. (dupa Tiktin, care-l urmeaza pe Cihac, Ii, 520, legat de mag. paponya, din pap „cura”, dificil din punct de vedere fonetic); papalunga, substantiv feminin (Trans., papadie, Taraxacum officinale); papanas, substantiv masculin (Mold., preparat culinar din aluat si brinza); paparada, substantiv feminin (Trans., oua la capac); papaluda, substantiv feminin (pasare, Caprimulgus europaeus); paparuga (var. paparuie, paparuza, papaluza), substantiv feminin (Trans., buburuza, Coccinella septempunctata), conform buburuza; papatot, substantiv masculin (mincau); papacioc, substantiv neutru (Mold., paharel de tuica), comp cu cioc „plisc” (dupa Scriban, in legatura cu limba rusa popoika „exces de mincare”, der. care nu pare posibila); papaciocar, substantiv masculin (lenes, haimana); papaciufa, substantiv feminin (Munt., matracuca), comp. cu ciuf (dupa Scriban, in legatura cu limba albaneza patačuftë „chiftea”, solutie improbabila); papainog, substantiv neutru (minciuna, bagatela; cataliga; stilp, pilon), pe care Tiktin il leaga de slov., rut. panoga „linga picioare”, dificil din punct de vedere semantic; papalete, substantiv masculin (Munt., marioneta, fantosa); Pepelea, substantiv masculin (personaj mitic care reprezinta un fel de pacalitor comic cu aspect nevinovat), conform franceza patelin si Pacala (dupa parerea de nesustinut a lui Cihac, acest nume ar proveni din limba slava (veche) pepelu „cenusa”). – Conform: paparuda, papuse, parpalec.