Patimă
Definitie, sens si explicatie
1Patimă, patimi, substantiv feminin
1. Sentiment puternic si violent care copleseste pe om, intunecandu-i adesea dreapta judecata; prin extensiune pasiune, iubire excesiva pentru ceva, pornire nestapanita; suferinta morala. ♦ Partinire, partialitate; dusmanie, ura. ♦ Locutiune adverb Cu patima = patimas.
2. (Înv. si popular) Suferinta fizica, cazna, chin; boala. ♦ (În credinta crestina) Patimile Mantuitorului = suferintele indurate de Isus Cristos.
Saptamana patimilor = saptamana dinainte de Pasti; saptamana mare. [Varianta: Patema substantiv feminin] – Din limba neogreaca: Pathima.
1. Sentiment puternic si violent care copleseste pe om, intunecandu-i adesea dreapta judecata; prin extensiune pasiune, iubire excesiva pentru ceva, pornire nestapanita; suferinta morala. ♦ Partinire, partialitate; dusmanie, ura. ♦ Locutiune adverb Cu patima = patimas.
2. (Înv. si popular) Suferinta fizica, cazna, chin; boala. ♦ (În credinta crestina) Patimile Mantuitorului = suferintele indurate de Isus Cristos.
Saptamana patimilor = saptamana dinainte de Pasti; saptamana mare. [Varianta: Patema substantiv feminin] – Din limba neogreaca: Pathima.
2Patimă substantiv verifica cuvantul: afectiune, belea, boala, bucluc, dandana, incurcatura, maladie, martiraj, martiriu, mucenicie, napasta, neajuns, necaz, nemultumire, nenorocire, neplacere, nevoie, pacoste, pocinog, rau, suparare, supliciu.
3Patimă substantiv
1. verifica cuvantul: entuziasm.
2. verifica cuvantul: pasiune.
3. narav, pasiune, viciu, (familiar) boala. (A dat in - jocului de carti.)
4. iubire, pasiune. (- de bani.)
5. cusur, dar, defect, meteahna, narav, viciu, (popular si familiar) partag, (popular) invat, (regional) madea, natura, naravie, parfic, teahna, (prin Bucovina) basau. (Are - betiei.)
6. verifica cuvantul: partinire.
7. verifica cuvantul: chin.
8. verifica cuvantul: tortura.
1. verifica cuvantul: entuziasm.
2. verifica cuvantul: pasiune.
3. narav, pasiune, viciu, (familiar) boala. (A dat in - jocului de carti.)
4. iubire, pasiune. (- de bani.)
5. cusur, dar, defect, meteahna, narav, viciu, (popular si familiar) partag, (popular) invat, (regional) madea, natura, naravie, parfic, teahna, (prin Bucovina) basau. (Are - betiei.)
6. verifica cuvantul: partinire.
7. verifica cuvantul: chin.
8. verifica cuvantul: tortura.
4Patima substantiv feminin, g.-d. art. patimii; plural patimi
5Patimă -e f. 1) Sentiment de afectiune puternica si durabila (pentru cineva sau ceva); pasiune; dragoste. 2) Obisnuinta anormala nedirijata de vointa si de ratiune; viciu. A avea -a betiei. 3) inv.
Suferinta fizica la care este supus cineva; cazna. ♢ Saptamana -ilor saptamana dinaintea Pastilor; Saptamana Mare. [G.-d. Patimii] /<ngr. pathima
Suferinta fizica la care este supus cineva; cazna. ♢ Saptamana -ilor saptamana dinaintea Pastilor; Saptamana Mare. [G.-d. Patimii] /<ngr. pathima
6Patima (patimi), substantiv feminin –
1. Pasiune, suferinta, chin, martiriu. –
2. Maladie, boala. –
3. Pasiune, viciu. – Mr. pathima.
Mgr. πάθημα (Murnu 42; Rew 6291).
Derivat din limba neogreaca: nu e posibila fonetic (Pascu, Beiträge, 11). – Derivat patimas, adjectiv (pasionat; bolnav); patimi, verb (a suferi); impatimi, verb reflexiv (a trezi o pasiune; a se vicia); patimitor, adjectiv (invechit, pasiv); compatimi, verb, din franceza compatir adaptat la rom. patimi; compatimitor, adjectiv (care compatimeste).
1. Pasiune, suferinta, chin, martiriu. –
2. Maladie, boala. –
3. Pasiune, viciu. – Mr. pathima.
Mgr. πάθημα (Murnu 42; Rew 6291).
Derivat din limba neogreaca: nu e posibila fonetic (Pascu, Beiträge, 11). – Derivat patimas, adjectiv (pasionat; bolnav); patimi, verb (a suferi); impatimi, verb reflexiv (a trezi o pasiune; a se vicia); patimitor, adjectiv (invechit, pasiv); compatimi, verb, din franceza compatir adaptat la rom. patimi; compatimitor, adjectiv (care compatimeste).