Perciune
Definitie, sens si explicatie
1Perciune, perciuni, substantiv masculin Fiecare dintre cele doua suvite de par (adesea lasate lungi si rasucite) care se prelungesc lateral pe obraz, langa urechi, de la tample in jos (la barbati), ♦ (Rar) Favorit ♦ (Rar) Smoc de par de pe fruntea cailor. [Varianta: Perciun substantiv masculin] – Din limba turca: Perçem.
2Perciune substantiv masculin, plural perciuni
3Perciune -i m. 1) suvita de par (la barbati) care acopera tampla si care se prelungeste in jos pe obraz. 2) Barba care creste de o parte si de alta a fetei, de la tampla pana la barbie; favorit. 3) rar suvita de par care acopera fruntea unui cal; percica. /<turc. perçem
4Perciune (perciuni), substantiv masculin –
1. Favorit. –
2. Un fel de favoriti tipici pentru anumiti evrei. – Varianta perciun.
Mr. percea „cosita”.
Limba Turca: (per.) perçem (Loebel 75; Miklosich, Et.
Wb., 241a; seineanu, Ii, 289; Lokotsch 1629), conform limba neogreaca: περτζές, limba albaneza perce, bulgara percem, limba sarba:, bulgara, cr., slov. percin.
Derivat din bulgara (Conev 86) este improbabila. – Derivat percica, substantiv feminin (smoc), cu schimb de sufix; perciunat (var. perciunos), adjectiv (cu perciune; evreu); (im)perciuna, verb (Mold., a indoi un cui dupa ce a strapuns o scindura pentru a-l fixa mai bine).
1. Favorit. –
2. Un fel de favoriti tipici pentru anumiti evrei. – Varianta perciun.
Mr. percea „cosita”.
Limba Turca: (per.) perçem (Loebel 75; Miklosich, Et.
Wb., 241a; seineanu, Ii, 289; Lokotsch 1629), conform limba neogreaca: περτζές, limba albaneza perce, bulgara percem, limba sarba:, bulgara, cr., slov. percin.
Derivat din bulgara (Conev 86) este improbabila. – Derivat percica, substantiv feminin (smoc), cu schimb de sufix; perciunat (var. perciunos), adjectiv (cu perciune; evreu); (im)perciuna, verb (Mold., a indoi un cui dupa ce a strapuns o scindura pentru a-l fixa mai bine).