Pinaclu
Definitie, sens si explicatie
1Pinaclu (arhit.) substantiv neutru (silabe -clu), art. pinaclul
2Pinaclu substantiv neutru Element de constructie, in forma de piramida sau de clopotnita, situat in partea superioara a unui contrafort. [< franceza pinacle, conform limba latina pinna – crenel].
3Pinaclu substantiv neutru
1. partea cea mai inalta a unui edificiu.
2. coronamentul unui contrafort.
3. element de constructie, piramidala sau conica alungita, care echilibreaza unele piese in consola.
4. forma inaltata dintr-o roca dura, cu marginile abrupte. (< franceza pinacle, limba latina pinnaculum)
1. partea cea mai inalta a unui edificiu.
2. coronamentul unui contrafort.
3. element de constructie, piramidala sau conica alungita, care echilibreaza unele piese in consola.
4. forma inaltata dintr-o roca dura, cu marginile abrupte. (< franceza pinacle, limba latina pinnaculum)