Pioncănitură
Definitie, sens si explicatie
1Pioncanitura, pioncanituri, substantiv feminin (regional)
1. strigat specific curcilor; pioncait.
2. voce sau vorbire cu glas subtire, pitigait; piocit, pitigaiala, pioncaiala, pioncait.
3. vorbire inceata, slaba, stinsa; pioncanit.
4. slabire, topire (de boala sau de batranete).
5. vedere slaba; pioncaiala, pioncait.
6. mocosire, mocaiala.
7. migala, migaleala.
1. strigat specific curcilor; pioncait.
2. voce sau vorbire cu glas subtire, pitigait; piocit, pitigaiala, pioncaiala, pioncait.
3. vorbire inceata, slaba, stinsa; pioncanit.
4. slabire, topire (de boala sau de batranete).
5. vedere slaba; pioncaiala, pioncait.
6. mocosire, mocaiala.
7. migala, migaleala.
