Pistornic
Definitie, sens si explicatie
1Pistornic, (1) pistornice, substantiv neutru, (2) substantiv masculin
1. Substantiv neutru: Sigiliu de piatra sau de lemn cu care se imprima pe prescuri semnul crucii si initialele rituale.
2. Substantiv masculin (in forma pristolnic) Planta erbacee din familia malvaceelor, cu tulpina inalta, cu frunzele stelate si paroase si cu florile galbene, ale carei fructe se intrebuinteaza ca sigiliu pentru insemnat prescurile (Abutilon theophrasti). [Varianta: Pristolnic substantiv masculin] – Etimologie necunoscuta
1. Substantiv neutru: Sigiliu de piatra sau de lemn cu care se imprima pe prescuri semnul crucii si initialele rituale.
2. Substantiv masculin (in forma pristolnic) Planta erbacee din familia malvaceelor, cu tulpina inalta, cu frunzele stelate si paroase si cu florile galbene, ale carei fructe se intrebuinteaza ca sigiliu pentru insemnat prescurile (Abutilon theophrasti). [Varianta: Pristolnic substantiv masculin] – Etimologie necunoscuta
2Pistornic substantiv (Termen Bisericesc) (rar) pecetar.
3Pistornic (sigiliu) substantiv neutru, plural pistornice
4Pistornic -ce n.
Sigiliu de piatra sau de lemn, folosit la imprimarea pe prescuri a semnului crucii si a initialelor rituale. /Origine necunoscuta
Sigiliu de piatra sau de lemn, folosit la imprimarea pe prescuri a semnului crucii si a initialelor rituale. /Origine necunoscuta
5Pistornic (pistornice), substantiv neutru – Sigiliu de lemn care se imprima pe prescuri. – Varianta pristornic, p(r)istolnic.
Sl. pĕsta, probabil prin intermediul unei forme *pĕstovĭnikŭ „sigiliu” (Tiktin).
Derivat din limba slava (veche) prĕstolĭnikŭ (conform pristol), propusa de Candrea, pare mai putin certa.
Pristornic (var. pristenior), substantiv neutru, pe linga „sigiliu” mai denumeste si planta (Abutilon Avicennae).
Sl. pĕsta, probabil prin intermediul unei forme *pĕstovĭnikŭ „sigiliu” (Tiktin).
Derivat din limba slava (veche) prĕstolĭnikŭ (conform pristol), propusa de Candrea, pare mai putin certa.
Pristornic (var. pristenior), substantiv neutru, pe linga „sigiliu” mai denumeste si planta (Abutilon Avicennae).