Planșeu
Definitie, sens si explicatie
1Planséu, plansee, substantiv neutru Element de constructie de lemn, de beton armat etcetera care serveste ca suport pentru fixarea unei masini, formeaza partea carosabila a unui pod, separa etajele unei cladiri (constituind dusumeaua sau acoperisul) etcetera – Din franceza Plancher.
2Planseu substantiv neutru, art. planseul; plural plansee
3Planséu -e n. 1) Element de constructie in forma de platforma, care separa etajele unei cladiri sau alcatuieste partea carosabila a unui pod. 2) Suport pentru fixarea unei masini. /<fr. plancher
4Planséu substantiv neutru
1. Element de constructie facut de obicei din beton armat, care separa doua etaje ale unei cladiri, care alcatuieste partea pe care se circula a unui pod etcetera ♦ Planul inferior al unei cavitati subterane.
2. (Anat.) Perete musculos care delimiteaza la baza o cavitate. [Pronume -seu, plural -ee, -uri. / conform franceza plancher].
1. Element de constructie facut de obicei din beton armat, care separa doua etaje ale unei cladiri, care alcatuieste partea pe care se circula a unui pod etcetera ♦ Planul inferior al unei cavitati subterane.
2. (Anat.) Perete musculos care delimiteaza la baza o cavitate. [Pronume -seu, plural -ee, -uri. / conform franceza plancher].
5Planséu substantiv neutru
1. element de constructie (din beton armat) care separa doua etaje ale unei cladiri, care formeaza partea pe care se circula a unui pod etcetera
2. planul inferior al unei cavitati subterane.
3. (cuvant ce tine de anatomie) perete musculos care delimiteaza la baza o cavitate. (< franceza plancher)
1. element de constructie (din beton armat) care separa doua etaje ale unei cladiri, care formeaza partea pe care se circula a unui pod etcetera
2. planul inferior al unei cavitati subterane.
3. (cuvant ce tine de anatomie) perete musculos care delimiteaza la baza o cavitate. (< franceza plancher)