Prentoarce
Definitie, sens si explicatie
1Prentoarce, prentorc, verb Iii
1. (invechit si reg.) a (se) intoarce, a (se) muta (din nou).
2. (reg.; despre tuica) a distila de doua ori sau de mai multe ori; a prefige.
1. (invechit si reg.) a (se) intoarce, a (se) muta (din nou).
2. (reg.; despre tuica) a distila de doua ori sau de mai multe ori; a prefige.
