Pripor
Definitie, sens si explicatie
1Pripor, pripoare, substantiv neutru
1. Coasta de deal sau de munte, panta abrupta; povarnis.
2. (Regional) Adapost de iarna pentru oi, facut din impletitura de nuiele sau din stuf si acoperit cu paie, trestie, cetina de brad etcetera – Din bulgara Pripor.
Conform: limba ucraineana p r y p i r, - p o r u.
1. Coasta de deal sau de munte, panta abrupta; povarnis.
2. (Regional) Adapost de iarna pentru oi, facut din impletitura de nuiele sau din stuf si acoperit cu paie, trestie, cetina de brad etcetera – Din bulgara Pripor.
Conform: limba ucraineana p r y p i r, - p o r u.
2Pripor substantiv verifica cuvantul: luminis, poiana.
3Pripor substantiv verifica cuvantul: panta.
4Pripor substantiv neutru, plural pripoare
5Pripor -oare n.
Panta abrupta a unui munte sau a unui deal; versant abrupt; repezis. /<bulg. pripor
Panta abrupta a unui munte sau a unui deal; versant abrupt; repezis. /<bulg. pripor
6Pripor (pripoare), substantiv neutru – Povirnis, panta abrupta.
Sl., conform limba rusa pripor, rut. prypir (Tiktin), poate din limba slava (veche) priporinŭ (Conev 39). – Derivat priporos, adjectiv (povirnit).
Sl., conform limba rusa pripor, rut. prypir (Tiktin), poate din limba slava (veche) priporinŭ (Conev 39). – Derivat priporos, adjectiv (povirnit).