Prodigiu
Definitie, sens si explicatie
1Prodigiu substantiv neutru, plural prodigii
2Prodigiu substantiv neutru (Rar)
1. Eveniment extraordinar, cu caracter magic sau supranatural; minune, miracol.
2. Persoana extraordinara prin talentul, prin virtutile sau viciile sale. [< limba latina prodigium, franceza prodige].
1. Eveniment extraordinar, cu caracter magic sau supranatural; minune, miracol.
2. Persoana extraordinara prin talentul, prin virtutile sau viciile sale. [< limba latina prodigium, franceza prodige].
3Prodigiu substantiv neutru
1. eveniment extraordinar, cu caracter magic sau supranatural; minune, miracol.
2. persoana extraordinara prin talentul, virtutile sau viciile sale. (< limba latina prodigium, franceza prodige)
1. eveniment extraordinar, cu caracter magic sau supranatural; minune, miracol.
2. persoana extraordinara prin talentul, virtutile sau viciile sale. (< limba latina prodigium, franceza prodige)