Ragilă
Definitie, sens si explicatie
1Ragilă, ragile, substantiv feminin
1. Instrument format dintr-o scandura in care sunt infipti dinti de fier si prin care se trage canepa sau inul melitat, ca sa se aleaga partea cea mai fina.
2. Zgarda cu tepi de fier care se pune la gatul cainilor ciobanesti spre a-i apara de muscatura lupului. ♦ Curea sau scandurica cu cateva cuie, care se fixeaza la botul viteilor ca sa nu poata suge. [Varianta: (regional) Raghila substantiv feminin] – Conform: limba germana R a f f e l.
1. Instrument format dintr-o scandura in care sunt infipti dinti de fier si prin care se trage canepa sau inul melitat, ca sa se aleaga partea cea mai fina.
2. Zgarda cu tepi de fier care se pune la gatul cainilor ciobanesti spre a-i apara de muscatura lupului. ♦ Curea sau scandurica cu cateva cuie, care se fixeaza la botul viteilor ca sa nu poata suge. [Varianta: (regional) Raghila substantiv feminin] – Conform: limba germana R a f f e l.
2Ragilă substantiv (Tehnica) (regional) rastila. (Cu - se piaptana fuiorul de in.)
3Ragila substantiv feminin, g.-d. art. ragilei; plural ragile
4Ragilă -e f. 1) Unealta constand dintr-o scandura mica, prevazuta cu dinti metalici lungi, prin care se trag materiale fibroase melitate (canepa, inul etcetera) pentru a fi cura-tate de puzderii sau de calti. 2) Pieptene cu dinti metalici, folosit la pieptanatul animalelor. /conform limba germana Raffel
5Ragila (ragile), substantiv feminin –
1. Darac, pieptene pentru daracit cinepa. –
2. Zgarda cu tepi de fier care se pune la gitul ciinilor. – Varianta raghila, ravila, cu der.
Germ. dialectal raffel, limba germana Riffel, prin intermediul limba slava (veche), conform ceh. rafala, pol. rafla (Cihac, Ii, 310; Tiktin). – Derivat ragila, verb (a daraci cinepa sau inul); rahila, substantiv feminin (Munt., razatoare).
1. Darac, pieptene pentru daracit cinepa. –
2. Zgarda cu tepi de fier care se pune la gitul ciinilor. – Varianta raghila, ravila, cu der.
Germ. dialectal raffel, limba germana Riffel, prin intermediul limba slava (veche), conform ceh. rafala, pol. rafla (Cihac, Ii, 310; Tiktin). – Derivat ragila, verb (a daraci cinepa sau inul); rahila, substantiv feminin (Munt., razatoare).