Recluziune
Definitie, sens si explicatie
1Recluziune, recluziuni, substantiv feminin (Jur.; iesit din uz) Pedeapsa privativa de libertate prevazuta pentru anumite infractiuni calificate drept crime. ♦ (Livresc) Izolare, solitudine. [Pronuntat: -zi-u-] – Din franceza Reclusion.
2Recluziune substantiv verifica cuvantul: inchisoare.
3Recluziune substantiv feminin (silabe -clu-zi-u-), g.-d. art. recluziunii; plural recluziuni
4Recluziune -i f. livr.
Pedeapsa cu inchisoarea. [Silabe -zi-u-] /<fr. reclusion
Pedeapsa cu inchisoarea. [Silabe -zi-u-] /<fr. reclusion
5Recluziune substantiv feminin
1. (În trecut) Pedeapsa de drept comun, constand in pierderea libertatii si supunerea la munca.
2. (Liv.) Starea cuiva care traieste singur, retras de lume; schimnicie. [Varianta recluzie substantiv feminin / cf franceza reclusion, limba latina reclusio].
1. (În trecut) Pedeapsa de drept comun, constand in pierderea libertatii si supunerea la munca.
2. (Liv.) Starea cuiva care traieste singur, retras de lume; schimnicie. [Varianta recluzie substantiv feminin / cf franceza reclusion, limba latina reclusio].
6Recluziune substantiv feminin
1. (in trecut) pedeapsa privativa de libertate, aplicata pentru crime; inchisoare.
2. izolare, solitudine. (< franceza reclusion)
1. (in trecut) pedeapsa privativa de libertate, aplicata pentru crime; inchisoare.
2. izolare, solitudine. (< franceza reclusion)