Reforma
Definitie, sens si explicatie
1Reforma, reformez, verb I.
1. Tranzitiv A schimba (in bine); a innoi, a primeni o stare de lucruri, o conceptie etcetera; a face o reforma (1).
2. Tranzitiv A scoate din uz o unealta, o masina etcetera; a da la reforma (3) datorita degradarii totale sau partiale.
3. Tranzitiv A scoate o persoana din evidenta sau din serviciul armatei (ca inapt din punct de vedere fizic).
4. Reflexiv (Înv.) A se forma din nou, a se reface. – Din franceza Reformer, limba latina Reformare.
1. Tranzitiv A schimba (in bine); a innoi, a primeni o stare de lucruri, o conceptie etcetera; a face o reforma (1).
2. Tranzitiv A scoate din uz o unealta, o masina etcetera; a da la reforma (3) datorita degradarii totale sau partiale.
3. Tranzitiv A scoate o persoana din evidenta sau din serviciul armatei (ca inapt din punct de vedere fizic).
4. Reflexiv (Înv.) A se forma din nou, a se reface. – Din franceza Reformer, limba latina Reformare.
2Reforma verb a modifica, a schimba. (A - ortografia.)
3Reforma verb, indicativ prezent 1 singular reformez, 3 singular si plural reformeaza
4A reforma -ez tranz. 1) A forma din nou. 2) (situatii, stari de lucruri, conceptii etcetera) A schimba in bine printr-o reforma. - orto-grafia. 3) (lucruri vechi, masini deteriorate etcetera) A scoate din folosinta; a da la reforma. 4) inv. (persoane) A declara inapt pentru serviciul militar. /<fr. reformer, limba latina reformare
5Reforma verb I. tr.
1. A indrepta, a imbunatati (o situatie, o conceptie etcetera).
2. A scoate din uz, a da la reforma (un aparat, o masina, efecte etcetera). [< franceza reformer].
1. A indrepta, a imbunatati (o situatie, o conceptie etcetera).
2. A scoate din uz, a da la reforma (un aparat, o masina, efecte etcetera). [< franceza reformer].
6!Reforma (miscare religioasa) substantiv propriu f., g.-d.
Reformei
Reformei
7Reforma verb tr.
1. a indrepta, a imbunatati (o situatie, o conceptie etcetera).
2. a scoate din uz, a da la reforma (3).
3. a declara pe cineva inapt pentru serviciul militar, scotandu-l din evidentele armatei. (< franceza reformer, limba latina reformare)
1. a indrepta, a imbunatati (o situatie, o conceptie etcetera).
2. a scoate din uz, a da la reforma (3).
3. a declara pe cineva inapt pentru serviciul militar, scotandu-l din evidentele armatei. (< franceza reformer, limba latina reformare)