Regent -ă
Definitie, sens si explicatie
1Regént, -ă, regenti, -te, substantiv masculin si feminin: Persoana care guverneaza provizoriu o monarhie, tinand locul monarhului in timpul unei regente. – Din franceza Regent, limba latina Regens, -ntis.
2Regént substantiv (invechit) caimacam, vechil, locotenent domnesc.
3Regent substantiv masculin, adjectiv m., plural regenti; f. singular regenta, plural regente
4Regént1 -ta (-ti, -te) 1) (despre persoane) Care tine de regenta; propriu re-gentei. 2): (Propozitie) -ta propozitie de care depind una sau mai multe propozitii subordonate. /<fr. regent, limba latina regens, -entis
5Regént2 -ti m.
Conducator provizoriu al unei monarhii (in timpul unei regente). /<fr. regent, limba latina regens, -entis
Conducator provizoriu al unei monarhii (in timpul unei regente). /<fr. regent, limba latina regens, -entis
6Regént, -ă adjectiv Care detine o regenta; referitor la regenta. ♢ Propozitie regenta (si substantiv feminin) = propozitie (principala sau secundara) careia ii este subordonata o alta propozitie; propozitie supraordonata. [Conform: franceza regent].
7Regént, -ă substantiv masculin si feminin: Persoana care guverneaza cu titlu provizoriu un stat monarhic in timpul minoritatii sau al absentei regelui. [Conform: franceza regent, limba italiana reggente].
8Regént, -ă I. substantiv masculin feminin (cel) care guverneaza cu titlu provizoriu un stat monarhic, tinand locul regelui in timpul unei regente (1).
Ii. adjectiv (despre propozitii; si substantiv feminin) careia i se subordoneaza una sau mai multe propozitii; supraordonata. ♢ (despre parti ale propozitiei supraordonate) de care depinde o subordonata. (< franceza regent, limba latina regens, limba germana Regent)
Ii. adjectiv (despre propozitii; si substantiv feminin) careia i se subordoneaza una sau mai multe propozitii; supraordonata. ♢ (despre parti ale propozitiei supraordonate) de care depinde o subordonata. (< franceza regent, limba latina regens, limba germana Regent)
9Regént2, - substantiv masculin regenta