Răcan
Definitie, sens si explicatie
1Răcan, racani, substantiv masculin (Depr.) Recrut (in armata). – Probabil contaminare intre Rec[r]ut si Ratan.
2Răcan substantiv verifica cuvantul: recrut.
3Racan substantiv masculin, plural racani
4Racan, racani, substantiv masculin (popular; deprec.)
1. soldat (recrut).
2. pui de broasca; linguras.
1. soldat (recrut).
2. pui de broasca; linguras.
5Racan (racani), substantiv masculin –
1. Brotac. –
2. Recrut.
Origine incerta, dar sigur expresiva.
Dupa Spitzer, Dacor., Iv, 668, de la o radacina *rac de origine onomatopeica ca orac in oracai.
Aceasta explicatie se potriveste pentru primul sens; dar al doilea pare ca presupune in sursa expresiva un al doilea sens, de „grosolanie, obiect necizelat”, care apare si in unele cuvinte inrudite, dintre cele ce urmeaza.
Derivat de la un limba latina raccanus, din raccāre „a racni” (Puscariu, Dacor., Iii, 687-9; Rew 7019; Candrea), conform limba italiana raganello „brotac”, sau din rac „cancer” (Scriban) este indoielnica.
Conform: limba italiana racano „sopirla”, racola „broasca”, cuvinte tot expresive (Prati, 808).
Derivat racanel (var.
Bucovina racatet, racatet, Trans. racachici), substantiv masculin (brotac): rachet, substantiv neutru (cintecul broastei); rachitel, substantiv masculin (Maram., brotac); racadui, verb (Mold., a se rasti la cineva), pe care Tiktin si Candrea il leaga in mod gresit de ragadui; ragalie (var. ragatina, ragatina), substantiv feminin (ingramadire de lemne, busteni etcetera, tufa noduroasa), varianta probabil prin contaminare cu radacina (dupa Tiktin din limba slava (veche) rogŭ „corn”); radina (var. ratina), substantiv feminin (Oltenia, tufa), cu acelasi schimb din ragace › radasca; ratacana (var. ratacanie), substantiv feminin (Mold., maracinis urit), cu metateza; ratacanos, adjectiv (Mold., neregulat); rancote, substantiv feminin plural (Oltenia, Trans., ramuris, crengi), de la aceeasi radacina expresiva, cu infixul nazal; rascote, substantiv feminin plural (ramuris), varianta cuvintului anterior; rascoage, substantiv feminin (rachitica, Epilobium angustifolium).
Conform: rataci.
1. Brotac. –
2. Recrut.
Origine incerta, dar sigur expresiva.
Dupa Spitzer, Dacor., Iv, 668, de la o radacina *rac de origine onomatopeica ca orac in oracai.
Aceasta explicatie se potriveste pentru primul sens; dar al doilea pare ca presupune in sursa expresiva un al doilea sens, de „grosolanie, obiect necizelat”, care apare si in unele cuvinte inrudite, dintre cele ce urmeaza.
Derivat de la un limba latina raccanus, din raccāre „a racni” (Puscariu, Dacor., Iii, 687-9; Rew 7019; Candrea), conform limba italiana raganello „brotac”, sau din rac „cancer” (Scriban) este indoielnica.
Conform: limba italiana racano „sopirla”, racola „broasca”, cuvinte tot expresive (Prati, 808).
Derivat racanel (var.
Bucovina racatet, racatet, Trans. racachici), substantiv masculin (brotac): rachet, substantiv neutru (cintecul broastei); rachitel, substantiv masculin (Maram., brotac); racadui, verb (Mold., a se rasti la cineva), pe care Tiktin si Candrea il leaga in mod gresit de ragadui; ragalie (var. ragatina, ragatina), substantiv feminin (ingramadire de lemne, busteni etcetera, tufa noduroasa), varianta probabil prin contaminare cu radacina (dupa Tiktin din limba slava (veche) rogŭ „corn”); radina (var. ratina), substantiv feminin (Oltenia, tufa), cu acelasi schimb din ragace › radasca; ratacana (var. ratacanie), substantiv feminin (Mold., maracinis urit), cu metateza; ratacanos, adjectiv (Mold., neregulat); rancote, substantiv feminin plural (Oltenia, Trans., ramuris, crengi), de la aceeasi radacina expresiva, cu infixul nazal; rascote, substantiv feminin plural (ramuris), varianta cuvintului anterior; rascoage, substantiv feminin (rachitica, Epilobium angustifolium).
Conform: rataci.