Varianta definitie 1: Sector, sectoare, substantiv neutru
1. (Matematica) Portiune dintr-un plan limitata de doua drepte concurente si de arcul unei curbe cuprins intre cele doua drepte; multimea punctelor din interiorul unei sfere, situata in interiorul conului avand ca baza un cerc mic al sferei, iar ca varf centrul sferei. ♦ (Tehn.) Organ de masina in forma de cerc, de roata (dintata).
2. Fiecare dintre zonele corespunzatoare unei delimitari de orice natura a unei suprafete; portiune limitata dintr-o suprafata. ♦ Zona de actiune a unei unitati militare. ♦ Subimpartire administrativa in cadrul unui oras mai mare.
3. Domeniu sau ramura de activitate. – Din franceza Secteur, limba latina Sector, -oris.
Varianta definitie 2: Sector substantiv
1. verifica cuvantul: zona.
2. parte, portiune. (Un - al pietei era destinat desfacerii branzeturilor.)
3. cvar-tal, microraion. (Un - intr-un oras.)
4. verifica cuvantul: bransa.
5. verifica cuvantul: domeniu.
6. arie, compartiment, domeniu, sfera. (- de aplicare.)
7. cadru, cerc, camp, domeniu, sfera, taram, zona. (- de preocupari.)
8. domeniu, resort, serviciu. (În -ul public s-au facut mari progrese.)
Varianta definitie 4: Sector1 -oare n. matematica Portiune dintr-un plan limitat de doua raze si de arcul dintre ele. - de cerc. /<fr. secteur, limba latina sector, limba germana Sektor
Varianta definitie 5: Sector2 -oare n. 1) Subdiviziune administrativ-teritoriala intr-un oras. 2) Domeniu de activitate; compartiment. - economic. 3) Zona de actiune a unei unitati militare. /<fr. secteur, limba latina sector, limba germana Sektor
Varianta definitie 6: Sector substantiv neutru
1. (Matematica) Portiune dintr-un plan marginita de doua raze concurente si de arcul unei curbe cuprins intre cele doua raze. ♦ Piesa in forma de sector de cerc.
2. Parte, portiune limitata dintr-o suprafata. ♦ (Mil.) Zona de actiune a unei unitati.
3. Domeniu sau ramura de activitate. ♦ Diviziune, parte, domeniu in cadrul economiei sau al unor unitati administrativ-teritoriale. ♦ Sector social-economic = parte a economiei bazata pe o anumita forma de proprietate asupra mijloacelor de productie. [Conform: franceza secteur, limba rusa sektor, limba latina sector < secare – a taia].
Varianta definitie 7: Sector substantiv neutru
1. (matematica) portiune dintr-un cerc intre doua raze concurente. ♢ piesa sau organ de masina in forma de sector de cerc.
2. portiune limitata dintr-o suprafata. ♢ (mil.) zona de actiune a unei unitati. ♢ portiune dintr-un drum care intra in raza unei unitati de constructie sau de intretinere.
3. domeniu, ramura de activitate. ♢ diviziune, parte, domeniu in cadrul economiei sau al unor unitati administrativ-teritoriale. o - social-economic = parte a economiei bazata pe o anumita forma de proprietate asupra mijloacelor de productie. (< franceza secteur, limba latina sector)
Alte informatii despre acest cuvant
Cuvantul este compus din: 6 litere. Cuvantul incepe cu litera "s" si se termina cu litera "r" Categorie: Organdemainnformdecerc, deroatdinatbbFiecaredintrezonelecorespunztoareuneidelimitrideoricenaturauneisuprafeeporiunelimitatdintrosuprafaxZondeaciuneauneiunitimilitarexSubmprireadministrativncadrulunuioramaimarebbDomeniusauramurdeactivitatexDinfrbsecteur, blatbsector, orisb
DexDefinitie.com este un site dictionar al limbii romane. Gasiti aici aproape toate cuvintele din limba romana, impreuna cu explicatii (definitii). Mai gasiti si statistici legate de fiecare cuvant. Baza de date contine 131.563 de definitii, explicatii, antonime, sinonime.
Site-ul functioneaza excelent pe telefoane mobile Android is iOS. Daca aveti de adaugat vreun cuvant, de facut o corectare, va rugam sa folositi pagina de contact pentru a ne trimite un mesaj.
