Selamet
Definitie, sens si explicatie
1Selamét substantiv verifica cuvantul: bancruta, crah, faliment, noroc, salvare, scapare, sansa.
2Selamet substantiv neutru (invechit)
1. salvare; noroc; (in expresie) a iesi la selamet = a rezolva in mod favorabil o problema; a scapa dintr-o primejdie; a iesi la liman.
2. (regional) ruina; (in expresie) a ajunge la selamet = a se ruina.
3. (reg.; in expresie) a scoate la selamet (pe cineva) = a scoate in lume (pe cineva).
1. salvare; noroc; (in expresie) a iesi la selamet = a rezolva in mod favorabil o problema; a scapa dintr-o primejdie; a iesi la liman.
2. (regional) ruina; (in expresie) a ajunge la selamet = a se ruina.
3. (reg.; in expresie) a scoate la selamet (pe cineva) = a scoate in lume (pe cineva).
3Selamet (-turi), substantiv neutru –
1. Salvare. –
2. Ruina, faliment. – Varianta selimet, selemet, silimet.
Mr. salimete.
Limba Turca: (arab.) selamet „sanatate” (Roesler 602; seineanu, Ii, 319), conform limba neogreaca: σελαμέτι, limba sarba:, limba albaneza selamet, sp. zelama. – Derivat selamlic, substantiv neutru (plecaciune, linguseala; salon in casele turcesti unde se primesc ospetii; alaiul sultanului cind merge la moschee), din limba turca: selamlik (este dubletul lui salamalec, substantiv neutru „plecaciune”, din limba turca: selamalekim si in parte al franceza salamalec); selam-aga sau selam-ceaus, substantiv masculin (slujbas al Portii, care primea ambasadorii), din limba turca: selam agasi sau selam çaus.
1. Salvare. –
2. Ruina, faliment. – Varianta selimet, selemet, silimet.
Mr. salimete.
Limba Turca: (arab.) selamet „sanatate” (Roesler 602; seineanu, Ii, 319), conform limba neogreaca: σελαμέτι, limba sarba:, limba albaneza selamet, sp. zelama. – Derivat selamlic, substantiv neutru (plecaciune, linguseala; salon in casele turcesti unde se primesc ospetii; alaiul sultanului cind merge la moschee), din limba turca: selamlik (este dubletul lui salamalec, substantiv neutru „plecaciune”, din limba turca: selamalekim si in parte al franceza salamalec); selam-aga sau selam-ceaus, substantiv masculin (slujbas al Portii, care primea ambasadorii), din limba turca: selam agasi sau selam çaus.