Sintactic -ă
Definitie, sens si explicatie
1Sintactic, -ă, sintactici, -ce, adjectiv
1. Care se refera la sintaxa, privitor la sintaxa, de sintaxa.
2. (Substantivat, f.; in sintagma) Sintactica poetica = sintaxa poetica, verifica cuvantul: sintaxa. – Din limba neogreaca: Sintaktikos, franceza Syntactique.
1. Care se refera la sintaxa, privitor la sintaxa, de sintaxa.
2. (Substantivat, f.; in sintagma) Sintactica poetica = sintaxa poetica, verifica cuvantul: sintaxa. – Din limba neogreaca: Sintaktikos, franceza Syntactique.
2Sintactic adjectiv m., plural sintactici; f. singular sintactica, plural sintactice
3Sintactic -ca (-ci, -ce) Care tine de sintaxa; propriu sintaxei. Analiza -ca. /<ngr. sintaktikos, franceza syntactique, limba germana sintaktisch, Syntaktik
4Sintactic, -ă adjectiv Referitor la sintaxa; sintaxic. [Conform: franceza syntactique, limba greaca (veche) syntaktikos].
5Sintactic, -ă I. adjectiv referitor la sintaxa.
Ii. substantiv feminin sintaxa (2). (< franceza syntactique, limba greaca (veche) syntaktikos)
Ii. substantiv feminin sintaxa (2). (< franceza syntactique, limba greaca (veche) syntaktikos)