Spaimă
Definitie, sens si explicatie
1Spaimă, spaime, substantiv feminin
1. Emotie puternica si violenta provocata de ceva neprevazut si primejdios; groaza. ♢ Locutiune adj si adverb De spaima = infiorator, ingrozitor; extraordinar, neobisnuit. ♢ Locutiune verb A baga spaima (in cineva) = a infricosa, a inspaimanta (pe cineva).
A da spaima in cineva = a se infricosa, a se inspaimanta. ♢ Expresie A intra spaima in cineva, se spune cand cineva e mereu inspaimantat, se sperie usor (dupa ce a trecut printr-o sperietura mare).
A trai cu frica-n san = a fi stapanit continuu de frica.
A trage o spaima = a trece printr-o sperietura mare ♦ (Popular) Frica bolnavicioasa, nevroza.
2. Fiinta, lucru, fenomen care infricoseaza. – Etimologie necunoscuta
1. Emotie puternica si violenta provocata de ceva neprevazut si primejdios; groaza. ♢ Locutiune adj si adverb De spaima = infiorator, ingrozitor; extraordinar, neobisnuit. ♢ Locutiune verb A baga spaima (in cineva) = a infricosa, a inspaimanta (pe cineva).
A da spaima in cineva = a se infricosa, a se inspaimanta. ♢ Expresie A intra spaima in cineva, se spune cand cineva e mereu inspaimantat, se sperie usor (dupa ce a trecut printr-o sperietura mare).
A trai cu frica-n san = a fi stapanit continuu de frica.
A trage o spaima = a trece printr-o sperietura mare ♦ (Popular) Frica bolnavicioasa, nevroza.
2. Fiinta, lucru, fenomen care infricoseaza. – Etimologie necunoscuta
2Spaimă substantiv verifica cuvantul: groaza.
3Spaimă substantiv verifica cuvantul: lipitoare, nevropatie, nevroza, papaluda, psihonevroza, sperietura.
4Spaima substantiv feminin, g.-d. art. spaimei; plural spaime
5Spaimă -e f. 1) Stare de teama violenta (cauzata de o primejdie sau de ceva neprevazut si amenintator); frica mare. A fi cuprins de -. ♢ A baga -a in cineva a face ca cineva sa se teama foarte tare. A da -a in cineva a fi cuprins de frica mare. A trage o - a trece printr-o frica mare. A muri de - a se teme foarte tare. 2) figurat Ceea ce provoaca teama. [G.-d. Spaimei] /<lat. expavimen
6Spaima (-me), substantiv feminin – Teama, frica, groaza.
Origine incerta.
Se considera drept. der. de la un limba latina *expavῑmen, din expavĕre (Cipariu, Gram., 87; Puscariu 1611; Tiktin) care corespunde semantic, dar reprezinta dificultati formale.
Derivat din limba latina (gr.) spasma (Candrea) pare mai indoielnica. – Derivat (in)spaima, verb (a infricosa, a ingrozi); spaimit, adjectiv (innebunit, zapacit); spaimos, adjectiv (fricos, sperios).
Conform: spaiminta. – Din rom. provine sas. spiimê.
Origine incerta.
Se considera drept. der. de la un limba latina *expavῑmen, din expavĕre (Cipariu, Gram., 87; Puscariu 1611; Tiktin) care corespunde semantic, dar reprezinta dificultati formale.
Derivat din limba latina (gr.) spasma (Candrea) pare mai indoielnica. – Derivat (in)spaima, verb (a infricosa, a ingrozi); spaimit, adjectiv (innebunit, zapacit); spaimos, adjectiv (fricos, sperios).
Conform: spaiminta. – Din rom. provine sas. spiimê.