Spată
Definitie, sens si explicatie
1Spată, (I, iii) spate, (Ii) spete, substantiv feminin I. Piesa la razboiul de tesut formata dintr-un sistem de lamele paralele fixate la ambele capete, formand un fel de pieptene cu doua radacini printre dintii caruia trec firele de urzeala. ♦ Betisor peste care se petrec ochiurile cand se impleteste o retea sau o plasa. Ii.
1. Portiune a scapulei care sustine articulatia umarului; prin extensiune regiunea corespunzatoare a corpului. ♢ Locutiune adjectiv Lat in spete = cu umeri largi, spatos, voinic. ♦ Os lat care sustine articulatia membrelor la animalele patrupede; prin extensiune regiunea corespunzatoare a corpului.
2. (Regional) Spatarul scaunului. Iii. (Înv.) Sabie cu lama lunga, dreapta si lata, cu doua taisuri. – Limba Latina Spatha.
1. Portiune a scapulei care sustine articulatia umarului; prin extensiune regiunea corespunzatoare a corpului. ♢ Locutiune adjectiv Lat in spete = cu umeri largi, spatos, voinic. ♦ Os lat care sustine articulatia membrelor la animalele patrupede; prin extensiune regiunea corespunzatoare a corpului.
2. (Regional) Spatarul scaunului. Iii. (Înv.) Sabie cu lama lunga, dreapta si lata, cu doua taisuri. – Limba Latina Spatha.
2Spată substantiv (Anatomie)
1. (la oameni) omoplat, scapula, (popular) lopatica umarului, (prin Transilvania) lopatita, (italienism cuvant invechit) spala.
2. (la animale) (regional) arm.
1. (la oameni) omoplat, scapula, (popular) lopatica umarului, (prin Transilvania) lopatita, (italienism cuvant invechit) spala.
2. (la animale) (regional) arm.
3Spată substantiv verifica cuvantul: gater, joagar, palos, rezematoare, sabie, spada, spate, spatar, speteaza, spinare.
4Spata (piesa la razboiul de tesut, spada) substantiv feminin, plural spate
5Spata (os; speteaza) substantiv feminin, g.-d. art. spetei; plural spete
6Spată1 spete f. 1) (la om) Os lat triunghiular, care constituie partea posterioara a articulatiei umarului; omoplat. 2) Portiune a corpului din regiunea acestui os. ♢ Lat in spete spatos, robust. -a-dracului varietate de feriga cu frunze foarte dintate. 3) (la animale) Os lat care se afla in partea de sus a membrelor anterioare. 4) Parte a corpului din regiunea respectiva. 5) rar Speteaza a scaunului. /<lat. spatha
7Spată2 -e f.
Piesa la razboiul de tesut prin care se trec firele de urzeala si cu care se indeasa firele bataturii. /<lat. spatha
Piesa la razboiul de tesut prin care se trec firele de urzeala si cu care se indeasa firele bataturii. /<lat. spatha
8Spată substantiv feminin Bractee care acopera florile in faza de boboc. [< limba latina spatha, conform franceza spathe].
9Spată substantiv feminin bractee mare, in forma de sac, care inveleste spadicele, in faza de boboc. (< franceza spathe, limba latina spatha)
10Spata (-te), substantiv feminin –
1. Scapula, omoplat. –
2. Laba la patrupede. –
3. Spatarul scaunului. –
4. Pieptene la razboiul de tesut. –
5. Spada. –
6. Spinare. –
7. Partea din spate, dos, revers. – Varianta spate, plural spete.
Mr., megl. spata, istr. spǫte.
Limba Latina spatha (Diez, Gramm., I, 21; Puscariu 1616; Rew 8128), conform limba albaneza špathë (Philippide, Ii, 655), limba italiana spada, spadola, sp. espada, espadilla, ca si limba latina spatula (Rew 8130).
Pentru sensurile 6-7 se foloseste numai sing. spate.
Derivat directa din limba greaca (veche) σπάθη (Diculescu, Elementele, 464) nu pare preferabila.
Sensul 4 apare si in limba greaca (veche) Derivat spacel, substantiv neutru(bluza; vesta; corset), in Trans. si Banat, in loc de *spatcel (Tiktin); spatar, substantiv masculin (fabricant si vinzator de spade); spatar, substantiv neutru (speteaza; curea de ham); spatos, adjectiv (lat in spate, robust); speteaza, substantiv feminin (rezematoare; scindura de legatura intre parti de obiecte; tija; obligeana, Acorus calamus; stuf, Typha angustifolia; pipirig, Juncus effusus; specie de papura, Gladiolus imbricatus; Arg., imbracaminte), cu sufix -za (Densusianu, Bausteine, 477; dupa Diculescu, Elementele, 465, din limba greaca (veche) σπαδίδιον); speti, verb (a se desela; a se daula; a se obosi, a se istovi muncind); speteala, substantiv feminin (oboseala, osteneala, epuizare).
Este dubletul lui spada, substantiv feminin, din limba italiana spada, der. spadasin, substantiv masculin, din franceza spadassin; si al lui spatiu (var. spatie), substantiv masculin (trefla, la carti de joc), din limba neogreaca: σπαθί. – Conform: spatar. – Din rom. provine bulgara speteaza (Capidan, Raporturile, 224).
1. Scapula, omoplat. –
2. Laba la patrupede. –
3. Spatarul scaunului. –
4. Pieptene la razboiul de tesut. –
5. Spada. –
6. Spinare. –
7. Partea din spate, dos, revers. – Varianta spate, plural spete.
Mr., megl. spata, istr. spǫte.
Limba Latina spatha (Diez, Gramm., I, 21; Puscariu 1616; Rew 8128), conform limba albaneza špathë (Philippide, Ii, 655), limba italiana spada, spadola, sp. espada, espadilla, ca si limba latina spatula (Rew 8130).
Pentru sensurile 6-7 se foloseste numai sing. spate.
Derivat directa din limba greaca (veche) σπάθη (Diculescu, Elementele, 464) nu pare preferabila.
Sensul 4 apare si in limba greaca (veche) Derivat spacel, substantiv neutru(bluza; vesta; corset), in Trans. si Banat, in loc de *spatcel (Tiktin); spatar, substantiv masculin (fabricant si vinzator de spade); spatar, substantiv neutru (speteaza; curea de ham); spatos, adjectiv (lat in spate, robust); speteaza, substantiv feminin (rezematoare; scindura de legatura intre parti de obiecte; tija; obligeana, Acorus calamus; stuf, Typha angustifolia; pipirig, Juncus effusus; specie de papura, Gladiolus imbricatus; Arg., imbracaminte), cu sufix -za (Densusianu, Bausteine, 477; dupa Diculescu, Elementele, 465, din limba greaca (veche) σπαδίδιον); speti, verb (a se desela; a se daula; a se obosi, a se istovi muncind); speteala, substantiv feminin (oboseala, osteneala, epuizare).
Este dubletul lui spada, substantiv feminin, din limba italiana spada, der. spadasin, substantiv masculin, din franceza spadassin; si al lui spatiu (var. spatie), substantiv masculin (trefla, la carti de joc), din limba neogreaca: σπαθί. – Conform: spatar. – Din rom. provine bulgara speteaza (Capidan, Raporturile, 224).