Studia
Definitie, sens si explicatie
1Studia, studiez, verb I.
1. Tranzitiv A depune o munca intelectuala sustinuta, sistematica, pentru insusirea de cunostinte temeinice intr-un anumit domeniu; a invata.
2. Tranzitiv, reflexiv si reflexiv recipr.
A (se) observa cu atentie, a (se) examina (din toate punctele de vedere); a (se) analiza, a (se) cerceta.
3. Reflexiv A-si impune o anumita atitudine, un anumit fel de a fi, mai ales atunci cand se stie observat, examinat de cineva. [Pronuntat: -di-a] – Din limba italiana Studiare.
1. Tranzitiv A depune o munca intelectuala sustinuta, sistematica, pentru insusirea de cunostinte temeinice intr-un anumit domeniu; a invata.
2. Tranzitiv, reflexiv si reflexiv recipr.
A (se) observa cu atentie, a (se) examina (din toate punctele de vedere); a (se) analiza, a (se) cerceta.
3. Reflexiv A-si impune o anumita atitudine, un anumit fel de a fi, mai ales atunci cand se stie observat, examinat de cineva. [Pronuntat: -di-a] – Din limba italiana Studiare.
2Studia verb
1. a se instrui, a invata, (invechit si reg.) a se pricopsi. (- in permanenta.)
2. verifica cuvantul: invata.
3. a citi, a invata. (A - cursul de la un capat la altul.)
4. a invata, a se pregati, a se prepara. (A - serios pentru examene.)
5. a face, a urma. (- medicina.)
6. verifica cuvantul: analiza.
7. verifica cuvantul: analiza.
8. verifica cuvantul: cauta.
9. a cerceta, a consulta, a examina. (Am - toate izvoarele referitoare la ...)
10. a cerceta, a se documenta, a se informa, a vedea, (invechit) a se pliroforisi. (- daca nu s-a mai scris despre asta.)
1. a se instrui, a invata, (invechit si reg.) a se pricopsi. (- in permanenta.)
2. verifica cuvantul: invata.
3. a citi, a invata. (A - cursul de la un capat la altul.)
4. a invata, a se pregati, a se prepara. (A - serios pentru examene.)
5. a face, a urma. (- medicina.)
6. verifica cuvantul: analiza.
7. verifica cuvantul: analiza.
8. verifica cuvantul: cauta.
9. a cerceta, a consulta, a examina. (Am - toate izvoarele referitoare la ...)
10. a cerceta, a se documenta, a se informa, a vedea, (invechit) a se pliroforisi. (- daca nu s-a mai scris despre asta.)
3Studia verb (silabe -di-a), indicativ prezent 1 singular studiez, 3 singular si plural studiaza, 1 plural studiem (silabe -di-em); conjunctie: prezent 3 singular si plural studieze; ger. studiind (silabe -di-ind)
4A Studia -ez
1. tranzitiv 1) A insusi prin instruire. - istoria. 2) A supune unei analize; a investiga; a cerceta; a considera; a analiza. 3) A privi cu atentie (pentru a cunoaste mai bine); a cerceta; a examina.
2. intranzitiv A-si face studiile; a urma cursurile unei institutii de invatamant. - la universitate. [Silabe: -di-a] /<it. studiare, limba franceza: etudier
1. tranzitiv 1) A insusi prin instruire. - istoria. 2) A supune unei analize; a investiga; a cerceta; a considera; a analiza. 3) A privi cu atentie (pentru a cunoaste mai bine); a cerceta; a examina.
2. intranzitiv A-si face studiile; a urma cursurile unei institutii de invatamant. - la universitate. [Silabe: -di-a] /<it. studiare, limba franceza: etudier
5A se studia ma -ez intranz (despre persoane) A-si concentra atentia asupra tinutei; a-si impune o anumita atitudine. [Silabe -di-a] /<it. studiare, limba franceza: etudier
6Studia verb I. tr.
1. A se ocupa de cercetare; a invata.
2. A analiza, a cerceta. ♦ tr., reflexiv A (se) observa, a (se) cerceta cu atentie. [Pronume -di-a, p.i. 3,6 -iaza, ger. -iind. / < limba italiana studiare].
1. A se ocupa de cercetare; a invata.
2. A analiza, a cerceta. ♦ tr., reflexiv A (se) observa, a (se) cerceta cu atentie. [Pronume -di-a, p.i. 3,6 -iaza, ger. -iind. / < limba italiana studiare].
7Studia verb I. tr.
1. a se ocupa cu munca de cercetare; a invata.
2. a analiza, a cerceta.
Ii. tr., reflexiv a (se) observa, a (se) cerceta cu atentie. (< limba italiana studiare)
1. a se ocupa cu munca de cercetare; a invata.
2. a analiza, a cerceta.
Ii. tr., reflexiv a (se) observa, a (se) cerceta cu atentie. (< limba italiana studiare)
8Studia (-iez, -at), verb – A cerceta, a observa. limba italiana: studiare. – Derivat studiu, substantiv neutru, din limba latina studium, dublet al lui studio, substantiv neutru (cabinet, mica locuinta independenta), din limba italiana studio; studios, adjectiv , din franceza studieux; student, substantiv masculin, din limba italiana studente; studenta, substantiv feminin; studentesc, adjectiv (de student); studentime, substantiv feminin (multime de studenti).