Succesor -oare
Definitie, sens si explicatie
1Succesor, -oare, succesori, -oare substantiv masculin si feminin:
1. Persoana care urmeaza in locul alteia (intr-o functie, intr-o demnitate).
2. (Jur.), Persoana care dobandeste drepturi si obligatii de la o alta persoana; mostenitor. – Din franceza Succeseur, limba latina Successor.
1. Persoana care urmeaza in locul alteia (intr-o functie, intr-o demnitate).
2. (Jur.), Persoana care dobandeste drepturi si obligatii de la o alta persoana; mostenitor. – Din franceza Succeseur, limba latina Successor.
2Succesor antonim: predecesor, premergator
3Succesor substantiv
1. continuator, urmas, (invechit) urmator. (-ul lui la catedra.)
2. verifica cuvantul: urmas.
3. verifica cuvantul: mostenitor.
1. continuator, urmas, (invechit) urmator. (-ul lui la catedra.)
2. verifica cuvantul: urmas.
3. verifica cuvantul: mostenitor.
4Succesor substantiv masculin, plural succesori
5Succesor -oare (-ori, -oare) m. si f. 1) Persoana care succeda o alta persoana; urmas. 2) jur.
Persoana care obtine un patrimoniu prin testament sau prin lege; mostenitor. /<lat. successor, franceza successeur
Persoana care obtine un patrimoniu prin testament sau prin lege; mostenitor. /<lat. successor, franceza successeur
6Succesor, -oare substantiv masculin si feminin:
1. Cel care urmeaza in locul altuia (intr-o functie, intr-un rang etcetera).
2. (Jur.) Mostenitor. [Conform: franceza seccesseur, limba latina successor].
1. Cel care urmeaza in locul altuia (intr-o functie, intr-un rang etcetera).
2. (Jur.) Mostenitor. [Conform: franceza seccesseur, limba latina successor].
7Succesor, -oare substantiv masculin feminin
1. cel care urmeaza in locul altuia (intr-o functie etcetera).
2. (jur.) mostenitor, urmas. (< franceza successeur, limba latina successor)
1. cel care urmeaza in locul altuia (intr-o functie etcetera).
2. (jur.) mostenitor, urmas. (< franceza successeur, limba latina successor)