Sucitor
Definitie, sens si explicatie
1Sucitor, sucitoare, substantiv neutru
1. Sul neted de lemn, cu care se intinde si se subtiaza foaia de aluat pentru placinta, taitei, etcetera; vergea.
2. Dispozitiv de lemn sau de metal la ferastrau, la razboiul de tesut etcetera, care, prin invartire, slabeste sau strange o legatura. – Suci + sufix -tor.
1. Sul neted de lemn, cu care se intinde si se subtiaza foaia de aluat pentru placinta, taitei, etcetera; vergea.
2. Dispozitiv de lemn sau de metal la ferastrau, la razboiul de tesut etcetera, care, prin invartire, slabeste sau strange o legatura. – Suci + sufix -tor.
2Sucitor substantiv verifica cuvantul: cordar, intinzator, manivela, struna.
3Sucitor substantiv facalet, vergea, (rar) sul, (popular) mestecau, (regional) melesteu, (Maram. si Transilvania) placintor. (- pentru intinderea aluatului.)
4Sucitor substantiv neutru, plural sucitoare
5Sucitor -oare n. 1) Unealta de bucatarie sub forma de bat neted, folosita la intinderea si la subtierea foii de aluat. 2) (la ferastraul cu rama) Dispozitiv care, prin sucire, slabeste sau intinde panza de taiat; cordar. /a (se) suci + sufix -tor