Sîc
Definitie, sens si explicatie
1Sic interjectie – Bine facut, bine infaptuit, ma bucur.
Creatie expresiva.
Nu pare sa aiba nimic in comun cu limba sarba:, cr. šik, ceh. šik „zgiltiiala” (Cihac, Ii, 388), slov. sik, ceh., pol. syk „fluierat” (Tiktin), limba turca: sik „suparator” (Philippide, Principii, 148; seineanu, Ii, 320), ci pare sa aminteasca de hic, bic, smic. – Derivat sicii, verb (a scutura, a desela, a deregla; a stinjeni, a molesta), a carui der. expresiva este evidenta (totusi, seineanu, Ii, 320, Lokotsch 1960 si Ronzevalle 113 se refera la limba turca:); sicala, substantiv masculin (prost, neghiob, pisalog); siciiala, substantiv feminin (suparare, cicaleala).
Creatie expresiva.
Nu pare sa aiba nimic in comun cu limba sarba:, cr. šik, ceh. šik „zgiltiiala” (Cihac, Ii, 388), slov. sik, ceh., pol. syk „fluierat” (Tiktin), limba turca: sik „suparator” (Philippide, Principii, 148; seineanu, Ii, 320), ci pare sa aminteasca de hic, bic, smic. – Derivat sicii, verb (a scutura, a desela, a deregla; a stinjeni, a molesta), a carui der. expresiva este evidenta (totusi, seineanu, Ii, 320, Lokotsch 1960 si Ronzevalle 113 se refera la limba turca:); sicala, substantiv masculin (prost, neghiob, pisalog); siciiala, substantiv feminin (suparare, cicaleala).