Tala
Definitie, sens si explicatie
1Tala interj. (se foloseste pentru a reda vorbirea lunga, domoala). /Onomat.
2Tala interjectie – Încet! (se zice despre mers sau despre extenuari facute in graba si prolix). – Varianta tala-tala.
Creatie expresiva, conform lela, hala-bala, tura-vura. – Derivat tala, substantiv feminin (trancaneala); talalai (var.
Olt. talai), verb (a sporovai); talaf, substantiv neutru (discutie, sueta), contaminare cu laf; talalau (var. teleleu, Banat tolalau, Mold. tololoi), substantiv neutru (zarva, larma, harmalaie; substantiv masculin, palavragiu; zapacit, zanatic, smintit, vagabond), explicat de Cihac, ca pornind de la telal; de Bogrea, Dacor., Iv, 173-81 si Tagliavini, Arch.
Rom., Xii, 197, ca pornind de la numele de martir Talaleo; de Densusianu, Gs, Ii, 350, din mag. tel „iarna”, telelő „de iarna”; si de Draganu, Dacor., Iv, 765-67, din mag. talalo.
Este dubletul lui tiuliuliu (var. triuliuliu(c)), adverb (cu nas mare; adjectiv , nebun, smintit). – Alte der. teleleica, substantiv feminin (femeie mincinoasa, vagaboanda), pe care Candrea il lega de telal; Talasman, substantiv masculin (nume de bou), cu sufix -man (dupa Tiktin, din limba turca: talasmak „a certa”); talimb, adjectiv (mocait); teleap-teleap (var. talap-talap), interjectie (exprima ideea de mers greoi si apasat), pe care Bogrea, Dacor., Iv, 853 il explica prin rut. taljap-taljap; tararai, substantiv neutru (Banat, cintec monoton); tararaie, substantiv feminin (poveste lunga, odisee); tarasi, verb (Oltenia, a relata pe larg); tarasenie (var. tirisenie), substantiv feminin (povestire, relatare).
Rus. dialectal teleljuj „lenes” (conform Vasmer, Iii, 90) si rut. tal(j)ap trebuie sa provina din rom.
Creatie expresiva, conform lela, hala-bala, tura-vura. – Derivat tala, substantiv feminin (trancaneala); talalai (var.
Olt. talai), verb (a sporovai); talaf, substantiv neutru (discutie, sueta), contaminare cu laf; talalau (var. teleleu, Banat tolalau, Mold. tololoi), substantiv neutru (zarva, larma, harmalaie; substantiv masculin, palavragiu; zapacit, zanatic, smintit, vagabond), explicat de Cihac, ca pornind de la telal; de Bogrea, Dacor., Iv, 173-81 si Tagliavini, Arch.
Rom., Xii, 197, ca pornind de la numele de martir Talaleo; de Densusianu, Gs, Ii, 350, din mag. tel „iarna”, telelő „de iarna”; si de Draganu, Dacor., Iv, 765-67, din mag. talalo.
Este dubletul lui tiuliuliu (var. triuliuliu(c)), adverb (cu nas mare; adjectiv , nebun, smintit). – Alte der. teleleica, substantiv feminin (femeie mincinoasa, vagaboanda), pe care Candrea il lega de telal; Talasman, substantiv masculin (nume de bou), cu sufix -man (dupa Tiktin, din limba turca: talasmak „a certa”); talimb, adjectiv (mocait); teleap-teleap (var. talap-talap), interjectie (exprima ideea de mers greoi si apasat), pe care Bogrea, Dacor., Iv, 853 il explica prin rut. taljap-taljap; tararai, substantiv neutru (Banat, cintec monoton); tararaie, substantiv feminin (poveste lunga, odisee); tarasi, verb (Oltenia, a relata pe larg); tarasenie (var. tirisenie), substantiv feminin (povestire, relatare).
Rus. dialectal teleljuj „lenes” (conform Vasmer, Iii, 90) si rut. tal(j)ap trebuie sa provina din rom.