Definitie Termen - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: TÉrmen, (1, 2, 3) termene, substantiv neutru, (4, 5, 6, 7, 8) termeni, substantiv masculin
1. Substantiv neutru: Data fixa la care, potrivit unei invoieli, unei decizii sau unei dispozitii prealabile, se executa o obligatie (baneasca) sau se realizeaza ceva; soroc. ♢ Locutiune adverb În (sau la) termen = la data fixata, prevazuta. ♦ Conditie, clauza intr-un tratat, intr-un acord.
2. Substantiv neutru: Interval de timp, stabilit dinainte, in limita caruia trebuie sa se infaptuiasca sau sa se intample ceva. ♢ Locutiune adverb În termen de... = in timp de...
3. Substantiv neutru: (Înv.) Limita, hotar, sfarsit.
4. Substantiv masculin (În loc. si expresie) În termen = care isi face serviciul militar in conditiile prevazute de legi.
A fi in termen = a-si face stagiul militar.
5. Substantiv masculin Cuvant; expresie.
6. Substantiv masculin Figurativ (În expresie) A fi in termeni buni (sau rai) cu cineva = a fi in relatii bune (sau rele) cu cineva.
7. Substantiv masculin (Matematica) Fiecare dintre monoamele unui polinom; fiecare dintre numerele care alcatuiesc o progresie sau un raport.
8. Substantiv masculin Fiecare dintre cuvintele care au o acceptie specifica unui anumit domeniu de activitate. – Din limba latina Termen, -inis (cu unele sensuri dupa franceza terme).

Varianta definitie 2: TÉrmen substantiv verifica cuvantul: cap, capat, final, fine, granita, hotar, incheiere, limita, margine, sfarsit.

Varianta definitie 3: TÉrmen substantiv
1. verifica cuvantul: data.
2. verifica cuvantul: scadenta.
3. interval, perioada. (Un - de garantie de 6 luni.)
4. verifica cuvantul: clauza.
5. verifica cuvantul: cuvant.

Varianta definitie 4: Termen (cuvant, monom) substantiv masculin, plural termeni

Varianta definitie 5: Termen (data fixa, interval de timp) substantiv neutru, plural termene

Varianta definitie 6: TÉrmen1 -e n.
Limita fixata in timp printr-o dispozitie sau printr-o invoiala la care urmeaza sa se execute ceva; soroc. ♢ În (sau la ) - la data fixata. În - in curs de satisfacere a serviciului militar. /<lat. termen, -inis, limba franceza: terme

Varianta definitie 7: TÉrmen2 -i m. 1) Unitate normativa cu sens delimitat care desemneaza o notiune proprie unui anumit domeniu de activitate. 2) Cuvant sau expresie proprii unui vorbitor. ♢ A fi in -i buni (sau rai) cu cineva a fi in relatii bune (sau rele) cu cineva. /<lat. termen, -inis, limba franceza: terme

Varianta definitie 8: TÉrmen substantiv masculin
1. Cuvant, vorba expresie; exprimare.
2. Fiecare dintre elementele unei comparatii.
3. (Matematica) Fiecare dintre monoamele unui polinom.
4. Fiecare dintre cele trei elemente constitutive ale unui silogism. ♦ Elementele unui enunt sau sistem logic.
5. (Fiz.) Termen spectral = marime proportionala cu energia oricareia dintre starile in care se poate afla un atom. [Varianta termin substantiv masculin / < limba latina terminus, conform franceza terme].

Varianta definitie 9: TÉrmen substantiv neutru
1. Data dinainte fixata pentru executarea unei plati, a unei obligatii etcetera; scadenta.
2. Interval de timp (dinainte stabilit) in limita caruia trebuie sa se infaptuiasca, sa se intample ceva. [< franceza terme, conform limba latina terminus].

Varianta definitie 10: TÉrmen I. substantiv neutru
1. data dinainte fixata pentru executarea unei plati, obligatii etcetera; scadenta.
2. interval de timp (dinainte stabilit) in limita caruia trebuie sa se infaptuiasca, sa se intample ceva.
3. eveniment viitor si sigur in ce priveste producerea lui, dar incert in ceea ce priveste data la care se va produce.
4. (despre ostasi) in - = in curs de satisfacere a serviciului militar.
II. substantiv masculin
1. cuvant, vorba, expresie.
2. fiecare dintre elementele unei comparatii.
3. (matematica) fiecare dintre monoamele unui polinom; fiecare dintre numerele ce alcatuiesc o progresie sau un raport.
4. element primar al unui enunt sau sistem logic. ♢ fiecare dintre cele trei elemente constitutive ale unui silogism.
5. (fiz.) - spectral = marime proportionala cu energia oricareia dintre starile in care se poate afla un atom.
6. (fig.; plural) relatie (buna sau rea) cu cineva. (< limba latina termen, dupa franceza terme)

Varianta definitie 11: Termen (-ne), substantiv neutru –
1. Limita (in spatiu sau in timp). –
2. Soroc, scadenta. – Varianta mold. termin.
Limba Latina termen, cu sensurile din franceza terme. – Derivat termina, verb (a sfirsi, a incheia); teminal, adjectiv (final); terminati(un)e, substantiv feminin (finala); neterminat, adjectiv (care nu a fost sfirsit).