Teter
Definitie, sens si explicatie
1Teter, teteri, substantiv masculin (regional) tanar haimana, netot.
2Teter (-ra), adjectiv – Prost, natarau, gogoman.
Creatie expresiva, conform neder, limba rusa otetjum.
În Muntenia – Derivat tetereaza, substantiv masculin (prost), cu sufix -za; tititez, substantiv neutru (hadarag de moara; sfirleaza; om neastimparat, spiridus; copil, obraznic, bagaret), dublet al cuvintului anterior; tuturiga, substantiv feminin (Bucovina, volantul batozei); titiri, verb (Mold. de S, a se aranja, a se dichisi); chichia, verb (Mold., a piui); chichirez, substantiv neutru (hadarag; mecanism, dispozitiv; artificiu, gratie, farmec); terteleac (var. terteleci), substantiv neutru (Oltenia, titirez, hadarag), pe care Draganu, Dacor., V, 376, il explica prin mag. tördelek , conform perpelici.
Explicatiile lui titirez porninid de la ceh. titerka „jucarie” (Cihac, Ii, 413); de la limba italiana trotolla sau limba neogreaca: τρέτουλας (Tiktin); de la bulgara tutračka (Candrea) nu sint satisfacatoare.
Aceleiasi radacini pare sa apartina titila, substantiv feminin (capatina, tartacuta; virf de munte sau de deal), cu varianta ticlau, substantiv neutru (culme, virf).
Creatie expresiva, conform neder, limba rusa otetjum.
În Muntenia – Derivat tetereaza, substantiv masculin (prost), cu sufix -za; tititez, substantiv neutru (hadarag de moara; sfirleaza; om neastimparat, spiridus; copil, obraznic, bagaret), dublet al cuvintului anterior; tuturiga, substantiv feminin (Bucovina, volantul batozei); titiri, verb (Mold. de S, a se aranja, a se dichisi); chichia, verb (Mold., a piui); chichirez, substantiv neutru (hadarag; mecanism, dispozitiv; artificiu, gratie, farmec); terteleac (var. terteleci), substantiv neutru (Oltenia, titirez, hadarag), pe care Draganu, Dacor., V, 376, il explica prin mag. tördelek , conform perpelici.
Explicatiile lui titirez porninid de la ceh. titerka „jucarie” (Cihac, Ii, 413); de la limba italiana trotolla sau limba neogreaca: τρέτουλας (Tiktin); de la bulgara tutračka (Candrea) nu sint satisfacatoare.
Aceleiasi radacini pare sa apartina titila, substantiv feminin (capatina, tartacuta; virf de munte sau de deal), cu varianta ticlau, substantiv neutru (culme, virf).