Timpan
Definitie, sens si explicatie
1Timpan, timpane, substantiv neutru
1. (Anatatomie) Membrana elastica care desparte partea externa a urechii de cea mijlocie, transmitand prin vibratii undele sonore la urechea interna.
2. Instrument muzical de percutie, asemanator cu toba, dar care poate fi acordat; pauca.
3. (Arhitectura) Suprafata de zidarie neteda sau ornamentata cu sculpturi, situata intre o grinda orizontala si un arc de deasupra golului unei usi sau al unei ferestre. – Din (1, 3) franceza Tympan, (2) limba italiana Timpano.
1. (Anatatomie) Membrana elastica care desparte partea externa a urechii de cea mijlocie, transmitand prin vibratii undele sonore la urechea interna.
2. Instrument muzical de percutie, asemanator cu toba, dar care poate fi acordat; pauca.
3. (Arhitectura) Suprafata de zidarie neteda sau ornamentata cu sculpturi, situata intre o grinda orizontala si un arc de deasupra golului unei usi sau al unei ferestre. – Din (1, 3) franceza Tympan, (2) limba italiana Timpano.
2Timpan substantiv
1. (Anatomie) (invechit) toba.
2. (Muzica) (invechit si reg.) pauca.
1. (Anatomie) (invechit) toba.
2. (Muzica) (invechit si reg.) pauca.
3Timpan substantiv neutru, plural timpane
4Timpan -e n. 1) anat.
Membrana elastica care desparte partea externa a unei urechi de cea mijlocie si transmite undele sonore in interiorul urechii mijlocii si interne. 2) Instrument muzical de percutie constand dintr-o membrana intinsa pe o emisfera. /<fr. tympan, limba italiana tompano
Membrana elastica care desparte partea externa a unei urechi de cea mijlocie si transmite undele sonore in interiorul urechii mijlocii si interne. 2) Instrument muzical de percutie constand dintr-o membrana intinsa pe o emisfera. /<fr. tympan, limba italiana tompano
5Timpan substantiv neutru
1. Membrana elastica care desparte urechea externa de cea mijlocie.
2. (Muzica) Instrument de percutie cu sunetul acordabil, constand dintr-un corp de arama in forma de cazan, avand gura acoperita cu o membrana de piele care vibreaza atunci cand este lovita cu niste betisoare.
3. Spatiu cuprins intre cele trei cornise ale unui fronton, de obicei decorat cu sculpturi; suprafata cuprinsa intre orizontala si arcele unei bolti.
4. (Tehnica) Pinion dintat. (În forma timpano-) Element prim de compunere savanta cu semnificatia „toba”, „membrana intinsa”, „timpan (1)”. [Plural -ne, -nuri. / < franceza tympan, limba italiana timpano, conform limba latina tympanum, limba greaca (veche) tympanon].
1. Membrana elastica care desparte urechea externa de cea mijlocie.
2. (Muzica) Instrument de percutie cu sunetul acordabil, constand dintr-un corp de arama in forma de cazan, avand gura acoperita cu o membrana de piele care vibreaza atunci cand este lovita cu niste betisoare.
3. Spatiu cuprins intre cele trei cornise ale unui fronton, de obicei decorat cu sculpturi; suprafata cuprinsa intre orizontala si arcele unei bolti.
4. (Tehnica) Pinion dintat. (În forma timpano-) Element prim de compunere savanta cu semnificatia „toba”, „membrana intinsa”, „timpan (1)”. [Plural -ne, -nuri. / < franceza tympan, limba italiana timpano, conform limba latina tympanum, limba greaca (veche) tympanon].
6Timpan1 substantiv neutru
1. membrana elastica ce separa urechea interna de conductul auditiv extern.
2. perete de lemn sau de beton armat, partial scufundat sub apa, care impiedica patrunderea corpurilor in aductiune, in camera de echilibru etcetera ♢ membrana care separa doua camere intr-un rezervor.
3. instrument muzical de percutie, acrodabil, dintr-un cazan emisferic de arama acoperit cu o membrana de piele pusa in vibratie prin lovirea cu doua baghete din lemn.
4. spatiu triunghiular intre cornisele unui fronton, decorat cu sculpturi; suprafata intre orizontala si arcele unei bolti.
5. (tehn.) pinion dintat. (< franceza tympan, limba italiana timpano)
1. membrana elastica ce separa urechea interna de conductul auditiv extern.
2. perete de lemn sau de beton armat, partial scufundat sub apa, care impiedica patrunderea corpurilor in aductiune, in camera de echilibru etcetera ♢ membrana care separa doua camere intr-un rezervor.
3. instrument muzical de percutie, acrodabil, dintr-un cazan emisferic de arama acoperit cu o membrana de piele pusa in vibratie prin lovirea cu doua baghete din lemn.
4. spatiu triunghiular intre cornisele unui fronton, decorat cu sculpturi; suprafata intre orizontala si arcele unei bolti.
5. (tehn.) pinion dintat. (< franceza tympan, limba italiana timpano)
7Timpan2(o)- element „timpan”, „membrana”. (< franceza tympan/o/-, conform lat. tympanum, limba greaca (veche) tympanon)