Tină
Definitie, sens si explicatie
1Tină substantiv feminin (Regional) Noroi. ♦ Pamant, lut. – Din limba slava (veche) Tina.
2Tină substantiv verifica cuvantul: argila, clisa, huma, jeg, lut, mal, mocirla, murdarie, namol, necuratenie, noroi, pamant.
3Tina substantiv feminin, g.-d. art. tinei
4Tină f. popular 1) Pamant muiat de apa ploilor sau a zapezilor topite; noroi; glod. 2) Loc cu asemenea pamant. 3) fig.
Mediu nesanatos, care contribuie la degradarea personalitatii. 4) fig.
Fapta sau vorba nedemna; murdarie. [G.-d. Tinei] /<sl. tina
Mediu nesanatos, care contribuie la degradarea personalitatii. 4) fig.
Fapta sau vorba nedemna; murdarie. [G.-d. Tinei] /<sl. tina
5Tina (-ni), substantiv feminin – Noroi, namol, glod.
Sl. (limba ceha, limba rusa) tina (Miklosich, Slaw.
Elem., 49; Cihac, Ii, 411).
Se foloseste mai ales in Trans. – Derivat tinos, adjectiv (noroios, mocirlos); tinoava, substantiv feminin (Trans. de N, mocirla, balta de noroi); intina, verb (a murdari cu noroi, a umple de noroi; a pata; a prihani).
Sl. (limba ceha, limba rusa) tina (Miklosich, Slaw.
Elem., 49; Cihac, Ii, 411).
Se foloseste mai ales in Trans. – Derivat tinos, adjectiv (noroios, mocirlos); tinoava, substantiv feminin (Trans. de N, mocirla, balta de noroi); intina, verb (a murdari cu noroi, a umple de noroi; a pata; a prihani).