Varianta definitie 1: Ton1, toni, substantiv masculin Peste teleostean rapitor marin care seamana cu palamida, ajungand pana la lungimea de patru metri (Thunnus thynnus). – Din franceza Thon.
Varianta definitie 2: Ton2, tonuri, substantiv neutru I.
1. Sunet simplu, produs de o sursa care vibreaza sinusoidal in timp; interval dintre doua sunete (muzicale) situate la o distanta de o secunda mare; prin extensiune sunet reprezentand cea mai mare distanta dintre treptele alaturate ale gamei.
2. Tonalitatea unei bucati muzicale. ♢ Expresie A da tonul = A) a intona treptele principale, din punct de vedere functional, ale gamei in care este scrisa o bucata muzicala; a stabili tonalitatea unei cantari vocale, orientandu-se dupa diapazon; B) a initia, a incepe ceva. ♦ (Impr.) Sunet.
3. Înaltimea cu care se pronunta o silaba. ♦ Felul in care urca sau coboara glasul in timpul vorbirii; inflexiune, intonatie; fel de a spune ceva. ♢ Expresie Tonul face muzica, se spune pentru a sublinia importanta felului in care se spune ceva.
A schimba tonul = a-si schimba atitudinea.
4. (Înv.) Accent. II.
1. Atmosfera specifica rezultata din cuprinsul unei opere literare; nota dominanta a stilului sau a vorbirii cuiva.
2. Grad de luminozitate a unei culori; nuanta a unei culori.
3. (Înv.; in expresie) A-si da ton = a-si da importanta, aere. – Din franceza Ton, limba latina Tonus.
Varianta definitie 3: Ton substantiv
1. verifica cuvantul: tonalitate.
2. verifica cuvantul: rezonanta.
3. verifica cuvantul: inflexiune.
4. verifica cuvantul: voce.
5. accent, intonatie. (Vorbea cu un avant si un - plin de caldura.)
6. (FON.) inaltime, tonalitate. (Chineza literara are patru -uri.)
7. verifica cuvantul: nuanta.
Varianta definitie 7: Ton1 -i m.
Peste marin rapitor, asemanator cu palamida, de talie si greutate mare. /<fr. thon
Varianta definitie 8: Ton2 -uri n. 1) Sunet simplu produs de un corp care vibreaza. 2) muz.
Interval intre doua sunete consecutive ale gamei diatonice, egal cu doua semitonuri. ♢ A da -ul a) a indica tonalitatea unei compozitii muzicale, mai ales vocale; b) a fi initiator al unei activitati; c) a servi drept model. 3) Grad de modulare a vocii in timpul vorbirii (in functie de starea sufleteasca a vorbitorului sau de fondul celor exprimate); intonatie. - familiar. ♢ A ridica -ul a vorbi tare si cu asprime. A schimba -ul a vorbi in alt mod. 4) Grad de intensitate a unei culori. - deschis. - inchis. 5) Culoare dominanta a unui tablou. /<fr. ton, limba latina tonus
Varianta definitie 9: Ton, toni, substantiv masculin (Iht.) În general, peste din familiar scombridae, din care fac parte si macroul si palamida, pesti caracterizati prin corp fusiform, comprimat lateral, foarte subtire inspre coada, acoperit cu solzi mici, abia perceptibili.
Tonii sunt scombride de talie mare care populeaza toate marile calde, in special Oceanul Atlantic si Marea Mediterana.
Tonul din Mediterana (Thunnus thynnus) poate ajunge pana la 2-3 m lungime, fiind unul dintre cei mai pretuiti pesti de consum, alte specii de ton din zonele europene avand, in general, sub 1 m lungime.
Varianta definitie 10: Ton substantiv masculin Peste de mare, care se aseamana cu palamida. [< franceza thon, limba italiana tonno, conform limba greaca (veche) thunnon].
Varianta definitie 11: Ton substantiv neutru
1. Gradul de inaltime al unui sunet. ♦ Intervalul dintre doua trepte alaturate ale gamei diatonice, egal cu doua semitonuri. ♦ A da tonul = a) a stabili tonalitatea unei cantari vocale, folosind diapazonul; b) a initia ceva.
2. Mladiere, inflexiune a vocii, intonatie.
3. Fel de a spune, de a-si exprima gandurile. ♦ Felul in care se prezinta, in general, o scriere (literara). ♦ Fel de a fi, de a se purta in general.
4. Nuanta a culorilor (intr-un tablou). ♦ Culoare dominanta, tonalitatea generala a unui tablou. [Plural -uri. / conform franceza ton, limba italiana tono, limba latina tonus].
Varianta definitie 12: Ton1 substantiv neutru
1. sunet (muzical). ♢ intervalul dintre doua trepte alaturate ale gamei diatonice, echivalent cu doua semitonuri. o a da ŭl = a) a stabili tonalitatea unei cantari vocale, cu diapazonul; b) a initia ceva.
2. mladiere, inflexiune a vocii, intonatie.
3. fel de a-si exprima gandurile; fel de a fi, de a se purta. ♢ atmosfera specifica din cuprinsul unei opere (literare).
4. nuanta a culorii (intr-un tablou). ♢ culoare dominanta, tonalitatea generala a unui tablou. (< franceza ton, limba latina tonus)
Varianta definitie 13: Ton2 substantiv masculin peste osos mare, comestibil, din familia scombride, din marile calde si temperate. (< franceza thon)
Varianta definitie 14: -ton3 element tono-.
Alte informatii despre acest cuvant
Cuvantul este compus din: 3 litere. Cuvantul incepe cu litera "t" si se termina cu litera "n"
DexDefinitie.com este un site dictionar al limbii romane. Gasiti aici aproape toate cuvintele din limba romana, impreuna cu explicatii (definitii). Mai gasiti si statistici legate de fiecare cuvant. Baza de date contine 131.563 de definitii, explicatii, antonime, sinonime.
Site-ul functioneaza excelent pe telefoane mobile Android is iOS. Daca aveti de adaugat vreun cuvant, de facut o corectare, va rugam sa folositi pagina de contact pentru a ne trimite un mesaj.
