Definitie Total -ă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Total, -Ă, (1) totali, -e, adjectiv , (2) totaluri, substantiv neutru
1. Adjectiv Care cuprinde totul; intreg, complet; general. ♦ Figurativ Cat se poate de mare; deplin, desavarsit.
2. Substantiv neutru: Suma rezultata dintr-o adunare. ♢ Locutiune adverb În total = una peste alta, peste tot, cu totul. ♦ Întreg rezultat din reunirea partilor. – Din franceza Total.

Varianta definitie 2: Total antonim: partial

Varianta definitie 3: Total adjectiv , adverb , substantiv
1. adjectiv verifica cuvantul: exhaustiv.
2. adjectiv verifica cuvantul: intreg.
3. adverb verifica cuvantul: integral.
4. adjectiv verifica cuvantul: absolut.
5. adjectiv verifica cuvantul: nemarginit.
6. adjectiv verifica cuvantul: deplin.
7. substantiv (MATEMATICA) verifica cuvantul: suma.
8. substantiv verifica cuvantul: numar.
9. substantiv verifica cuvantul: totalitate.
10. adjectiv global. (Rezultat -.)
11. adjectiv absolut, suveran. (Un dispret -.)
12. adjectiv verifica cuvantul: neprecupetit.
13. adverb verifica cuvantul: totalmente.

Varianta definitie 4: Total adjectiv m., plural totali; f. singular totala, plural totale

Varianta definitie 5: Total substantiv neutru, plural totaluri

Varianta definitie 6: Total1 -uri n. 1) Rezultat al unei adunari; suma. ♢ În - adunand toate la un loc; de tot; in ansamblu. 2) Ansamblu pe care il constituie mai multe parti impreuna. /<fr. total

Varianta definitie 7: Total2 -a (-i, -e) 1) (in opozitie cu Partial) Care include toate elementele necesare; desavarsit; deplin; intreg; complet. Distrugere -a. 2) figurat Care este deosebit de mare; deplin; desavarsit; complet. Indiferenta -a. /<fr. total

Varianta definitie 8: Total, -Ă adjectiv Care cuprinde totul; intreg, complet. ♦ (Figurat) Deplin, desavarsit. substantiv neutru
1. (Matematica) Rezultatul unei adunari; suma. ♦ Cantitate intreaga.
2. Totalitate, ansamblu. [Conform: franceza total, limba latina totalis].

Varianta definitie 9: Total, -Ă I. adjectiv care curpinde totul; intreg, complet, deplin.
II. substantiv neutru
1. (matematica) rezultatul unei adunari; suma. ♢ cantitate intreaga.
2. totalitate, ansamblu. (< franceza total)