Definitie Trestie - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: TrÉstie, trestii, substantiv feminin Numele a doua plante erbacee din familia gramineelor, cu tulpina rigida; A) planta erbacee care creste pana la 4 sau 5 m inaltime, cu tulpina avand numeroase noduri, cu frunze verzi-albastrui si cu flori verzi-galbui, patate cu violet, dispuse in spice, a carei tulpina se intrebuinteaza la impletituri, ingradituri etcetera (Arundo donax); B) stuf. ♢ Trestie de camp(uri) (sau mica, noduroasa) = planta erbacee din familia gramineelor, cu tulpina inalta si puternica, cu frunze lungi si inguste, cu inflorescenta un panicul, cultivata in tarile calde ca planta industriala, pentru fabricarea zaharului (Saccharum officinale). ♢ Compus: trestie-de-mare sau trestie-spaniola = planta din familia palmierilor, cu tulpina foarte lunga, subtire si flexibila, din care se fac bastoane si impletituri (Calamus rotang). – Din limba slava (veche) Trĩstĩ.

Varianta definitie 2: TrÉstie substantiv (BOTANICA)
1. (Phragmites communis sau australis) verifica cuvantul: stuf.
2. trestie-de-camp (Calamagrostis epigeios) = (regional) panusita, stuf, iarba-rosie, trestie-mica, trestie-noduroasa.

Varianta definitie 3: Trestie substantiv feminin (silabe -ti-e), art. trestia (silabe -ti-a) g.-d. art. trestiei; plural trestii, art. trestiile (sil, -ti-i)

Varianta definitie 4: TrÉstie -i f.
Planta erbacee cu tulpina lemnoasa, cilindrica, cu frunze de culoare verde-albastruie si flori verzi-galbui, cu pete violete. ♢ --de-zahar planta cultivata in tarile calde pentru sucul dulce din care se fabrica zahar. - mica (sau Noduroasa) trestie cu flori verzi-deschise, violete sau purpurii, care creste pe malul raurilor, prin fanaturi si la marginea padurii. - de mare, - spaniola planta inrudita cu palmierul, cu tulpina inalta, subtire si flexibila, din care se fac bastoane, vergi si impletituri. [G.-D. Trestiei; Sil. -ti-e] /<sl. tresti

Varianta definitie 5: Trestie (-ii), substantiv feminin – Stuf, papura (Arundo donax).
Sl. trŭštĭ, truštije (Miklosich, Slaw.
Elem., 49; Cihac, II, 421; Conev 47), conform bulgara trastika (› mr. trisca, megl. trasca). – Derivat trestioara, substantiv feminin (planta, Calamagrostis arundinaea); trestiis, substantiv neutru (desis de trestie, loc cu trestie).