Tronc
Definitie, sens si explicatie
1Tronc interjectie Cuvant care imita zgomotul produs de o ciocanire, de o cadere, de trantirea unui lucru etcetera ♢ Expresie A-i cadea cuiva (cu) tronc (la inima) = a-i deveni cuiva drag dintr-o data; a indragi (pe neasteptate). ♦ Exclamatie care exprima surpriza in fata unui lucru neasteptat sau a unei situatii neprevazute. ♢ Expresie (Familiar) Tronc, Marghioalo, se spune cand cineva face sau spune ceva nepotrivit cu situatia in care se gaseste. – Onomatopee.
2Tronc interjectie zdup! (-! cu sticla de pamant.)
3Tronc interjectie
4Tronc interjectie 1) (se foloseste pentru a exprima zgomotul produs de caderea sau de ciocnirea brusca a unor obiecte, lucruri). 2) (se foloseste pentru a exprima surpriza sau uimirea): A-i cadea cuiva (cu) - (la inima) a-i deveni cuiva drag pe neasteptate, dintr-o data. /Onomat.
5Tronc substantiv neutru (cuvant ce tine de anatomie)
1. corpul uman sau animal considerat fara cap si membre; trunchi.
2. nume dat unor vase si nervi care, dupa un scurt traiect, se divid in ramuri terminale. (< franceza tronc, limba latina truncus)
1. corpul uman sau animal considerat fara cap si membre; trunchi.
2. nume dat unor vase si nervi care, dupa un scurt traiect, se divid in ramuri terminale. (< franceza tronc, limba latina truncus)
6Tronc interjectie – Exprima surpriza si mirarea.
Creatie expresiva, conform bo(n)c, tranc, trosc. – Derivat troncan, substantiv masculin (baiat robust); troncani, verb (a trancani, a flecari), conform trancani; troncanit, substantiv neutru (palavrageala); troncat (var. troncot), substantiv neutru (huruit).
Conform: hodoronc-tronc.
Creatie expresiva, conform bo(n)c, tranc, trosc. – Derivat troncan, substantiv masculin (baiat robust); troncani, verb (a trancani, a flecari), conform trancani; troncanit, substantiv neutru (palavrageala); troncat (var. troncot), substantiv neutru (huruit).
Conform: hodoronc-tronc.