Definitie Turmă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: TÚRMĂ, turme, substantiv feminin
1. Grup (mai mare) de oi sau, p. ext., de alte animale domestice sau salbatice, care traiesc impreuna.
2. (Depr.) Multime, grup (mare) de oameni (in dezordine).
3. (În limbajul bisericesc) Multimea credinciosilor. – Limba Latina Turma.

Varianta definitie 2: TÚRMĂ substantiv verifica cuvantul: cireada.

Varianta definitie 3: Turma substantiv feminin, g.-d. art. turmei; plural turme

Varianta definitie 4: TÚRMĂ -e f. 1) Multime de indivizi din aceeasi specie, care umbla impreuna; card. 2) fam. depr.
Grup mare, neorganizat de oameni (docili sau inraiti, agresivi). 3) bis.
Totalitate a credinciosilor. /<lat. turma

Varianta definitie 5: Turma (-me), substantiv feminin – Ciurda,, cireada, herghelie, pilc. – Mr. turma, istr. turme.
Limba Latina turma (Puscariu 1777; Philippide, II, 656; REW 9005), conform limba italiana torma (logud. truma), friul. torme, limba albaneza turmë). – Derivat turmac, substantiv masculin (minzat sau bivol de doi ani; om scund si indesat); inturma, verb (a alatura, a alipi). – Din rom. provin bulgara turma (Romansky 130; Capidan, Raporturile, 214), limba sarba:, cr. tùrmo, turma (Miklosich, Wander., 8; Candrea, Elemente, 408; Berneker 379); rut. turma (Miklosich, Fremdw., 133), pol. turma, cr. turmar „carutas” (pentru transporturile in caravana, limba sarba: turma), bulgara turmak „bivol tinar” (dupa Conev 56, rom. turmac ar proveni din bulgara; dar nu e de conceput ca rom. ar fi luat din bulgara un cuvint creat dupa rom. turma).