Definitie Turn - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Turn, turnuri, substantiv neutru
1. Constructie prismatica sau cilindrica, cladita separat sau facand parte dintr-un complex arhitectural, fiind de obicei mai inalta decat celelalte constructii. ♢ Turn de racire = constructie de lemn, de piatra, de beton armat etcetera in care apa dintr-o instalatie termica complexa cedeaza o anumita cantitate de caldura, transmitand-o aerului inconjurator.
Turn de sonda = turla (2).
Turn de extractie = constructie de suprafata situata deasupra gurii unui put de mina si prevazuta cu diverse utilaje.
Turn de apa = castel de apa. ♢ Expresie Turn de fildes, denumeste izolarea de viata, de realitatile inconjuratoare a unui scriitor, artist etcetera ♦ (Rar) Cos de fabrica.
2. Tura2. – Din limba germana Turm.

Varianta definitie 2: Turn substantiv
1. foisor. (- de paza.)
2. (IND.) turn de sonda verifica cuvantul: turla.
3. verifica cuvantul: tura.

Varianta definitie 3: Turn substantiv neutru, plural turnuri

Varianta definitie 4: Turn -uri n. 1) Constructie inalta cu sectiune transversala mica, ridicata separat sau in cadrul unui complex arhitectural. ♢ - de apa turn folosit drept rezervor de apa. - de racire racitor de apa dintr-un circuit inchis al unei instalatii termice. - de fildes simbol al izolarii de realitate. 2) Piesa la jocul de sah reprezentand un turn crenelat care poate fi miscat numai in linie dreapta si in doua directii; tura. /<germ.
Turm

Varianta definitie 5: Turn1 substantiv neutru
1. Constructie de zidarie, de beton etcetera, de inaltime relativ mare in raport cu dimensiunile bazei. ♦ Turn-lanterna = turn sustinut de patru arce mari si strapuns de goluri prin care se asigura iluminatul unei biserici, care se inalta deasupra careului transeptului; turn de fildes = expresie aratand izolarea unui scriitor, artist etcetera, de realitatile inconjuratoare.
2. (Șah) Tura2. [< limba germana Turm].

Varianta definitie 6: Turn2 substantiv neutru (Geol.) Forma de relief proeminenta, izolata, cu aspect prismatic, formata din calcare, conglomerate si alte roci. [Conform: limba germana Turm, franceza tour].

Varianta definitie 7: Turn1 substantiv neutru
1. constructie de zidarie, de beton etcetera, de inaltime relativ mare in raport cu dimensiunile bazei. o - -lanterna = turn sustinut de patru arce mari si strapuns de goluri prin care se asigura iluminatul unei biserici, care se inalta deasupra careului transeptului; (tehn.) - de extractie = constructie deasupra gurii unui put de mina in care se afla dispozitivele de ghidare a cablurilor cu care se realizeaza manevra de transport din put; - de control = constructie foarte inalta, din care se dirijeaza zborurile de pe un aerodrom; - de fildes = expresie indicand izolarea unui scriitor, artist de realitatile inconjuratoare.
2. tura2. (< limba germana Turm)

Varianta definitie 8: Turn2 substantiv neutru forma de relief proeminenta, izolata, cu aspect prismatic, din calcare, conglomerate si alte roci. (< limba germana Turm, franceza tour)

Varianta definitie 9: Turn (-nuri), substantiv neutru –
1. Constructie prismatica sau cilindrica mai inalta decit constructiile din jur. –
2. Tura, piesa de sah.
Germ.
Turm, prin intermediul sas.
Turn (Cihac, II, 428; Borcea 215; Tiktin), conform limba sarba: torm, turan, slov. turen, mag. toron(y).