Definitie Tămîie - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Tamiie, substantiv feminin –
1. Substanta rasinoasa, oliban. –
2. Lingusire. –
3. (Argou) Plictiseala, urit, lehamite. – Varianta Banat tamińe.
Mr. θimnama, megl. tamǫna.
Gr. θυμιάμα (Miklosich, Fremdw., 133; Roesler 577; Murnu 54; REW 8722, prin intermediul limba latina thymiama (Tiktin) probabil trecut la *thym(i)anea (Candrea), conform verifica cuvantul: sard. timangia (Azlori 322), logud. timanza, verifica cuvantul: franceza timoine.
Derivat directa din limba greaca (veche), sau din limba slava (veche) timijanŭ, conform bulgara, slov. temjan, limba sarba:, cr. tamjan, mag. tömjen (Cihac, II, 400; Conev 109), nu este posibila fonetic.
Derivat tamiier, substantiv masculin (ienupar, Iuniperus communis); tamiier, substantiv neutru (vas de tamiiat); tamiiernita, substantiv feminin (vas de tamiiat); tamiietoare, substantiv feminin (vas de tamiiat, femeie care tamiiaza, bocitoare); tamiioara, substantiv feminin (violeta, Viola Jooi, Viola odorata); tamiios, adjectiv (cu gust aromat; parfumat, muscat); tamiioasa, substantiv feminin (vita de vie care produce struguri aromati; vin muscat); tamiita, substantiv feminin (planta, Chenopodium ambrosioides; Ch. botrys); tamiia, verb (a raspindi fum de tamiie; a lingusi); tamiiat, adjectiv (afumat cu tamiie; cherchelit, baut); tamiietor, substantiv masculin (lingusitor).