Tărăboi
Definitie, sens si explicatie
1Tărăboi substantiv neutru Galagie mare, larma; zarva, harmalaie, tambalau. – Conform: limba albaneza t ë r b o z, limba greaca (veche) t h o r y b o s.
2Tărăboi substantiv verifica cuvantul: harmalaie.
3Taraboi substantiv neutru, plural taraboaie
4Tărăboi n. 1) Tulburare mare, insotita de galagie si scandal; harmalaie; tevatura. 2) Dezordine mare. /conform limba albaneza tërboz, limba neogreaca: thorybos
5Taraboi (-oiuri), s .n. – Zarva, galagie, larma.
Origine incerta, probabil expresiva.
S-a propus ceh. tarabiti se „a face zgomot” (Cihac, Ii, 401); taraba (Tiktin); limba albaneza tërboj „a turba” (Capidan, Dacor., Iii, 763).
Nici una din aceste solutii nu pare posibila.
Origine incerta, probabil expresiva.
S-a propus ceh. tarabiti se „a face zgomot” (Cihac, Ii, 401); taraba (Tiktin); limba albaneza tërboj „a turba” (Capidan, Dacor., Iii, 763).
Nici una din aceste solutii nu pare posibila.